Victoria suveranistului #Călin Georgescu – cauze și consecințe

Suveranistul Călin Georgescu a candidat ca independent și a obținut cele mai multe voturi în turul I al alegerilor prezidențiale.

Prezidențialele din 2024 au oferit cea mai mare surpriză din ultimii 35 de ani: în turul doi intră un reprezentant al suveranismului, un independent apărut meteoric în sondaje acum o săptămână. Călin Georgescu se va confrunta în finală cu lidera USR și l-a surclasat pe George Simion, fostul său coleg de la AUR.

Călin Georgescu a ieșit victorios în alegerile din România, inclusiv în diaspora, iar forțele suveraniste sunt marile câștigătoare ale scrutinului: cumulează aproape 37% din voturi.

Șocul a fost pe măsură. Sondajele nu au prevăzut o astfel de evoluție, Georgescu a devenit relevant de abia în sondajele publicate miercuri, INSCOP – 5,4% și AtlasIntel – 7,4%.

Chiar și exit-poll-urile au dat o finală între premierul social-democrat Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, candidata USR. E drept că Georgescu le sufla în ceafă.

Georgescu în loc de Simion

Prima surpriză a fost aceea că suveranistul George Simion, văzut ca potențial finalist și împotriva căruia s-a încercat o coalizare a forțelor centru-dreapta prin apelurile la un vot util, a fost depășit de Călin Georgescu.

Există câteva explicații. Georgescu a beneficiat probabil de voturile venite dinspre electoratul Dianei Șoșoacă, lidera SOS, scoasă din cursă de o decizie a Curții Constituționale. Dar în mod evident, majoritatea voturilor provin dintr-o zonă mult mai largă.

O strategie pe TikTok aplicată de acum o lună s-a amplificat în așa măsură încât doar în ultima săptămână dinaintea alegerilor de la 24 noiembrie, Georgescu a strâns 30.000 de urmăritori noi, iar clipul în care își anunță candidatura a crescut de la 500.000 la peste 800.000 de vizualizări, potrivit G4Media. Toate aceste creșteri au venit după ce rețeaua TikTok a fost inundată cu tag-uri legate de candidatura sa. În România, Tik Tok are 8,9 milioane de utilizatori.

Acum trei zile, Biroul Electoral Central (BEC) a decis că Georgescu trebuie să înlăture din mediul online toate materialele electorale care nu conţin codul de identificare primit de la AEP, adică nu conțin codul de identificare al mandatarului financiar.

Mesajele de pe Tik Tok arătau un Călin Geogescu filorus, antioccidental și neolegionar cu accente mistice.

Nu este clar dacă aceste explicații sunt suficiente, analiștii consultați de Europa Liberă vorbesc inclusiv de „interferențe rusești” și amintesc de alegerile recente din Republica Moldova.

Georgescu, admirator al legionarilor și adversar al NATO

Călin Georgescu a fost prezentat de AUR drept candidat la funcția de premier, dar a făcut un pas în spate în februarie 2022 în urma unor disensiuni cu George Simion și Claudiu Târziu.

Călin Georgescu a făcut apologia criminalilor de război, calificându-i „eroi” și „martiri” pe șeful legionar Corneliu Zelea Codreanu și pe Ion Antonescu.

Despre Zelea Codreanu a spus că „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, iar despre asasinarea lui Nicolae Iorga de către legionari a spus că este o „mistificare” a istoriei.

Procurorii i-au deschis dosar penal pentru elogierea vinovaților de genocid și crime de război, dar nu e clar în ce stadiu este ancheta.

Într-o recentă dezbatere la Digi 24, Georgescu nu a spus clar dacă este sau nu un admirator al lui Vladimir Putin și a fost vizibil iritat de întrebare.

Este un critic al NATO și al apartenenței României la Alianță. Despre scutul de la Deveselu spunea că este o „rușine diplomatică” și că „ne-a atras într-un conflict de care nu aveam nevoie”.

„Scutul ca atare este o parte a politicii de cofruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”, spunea Georgescu într-un interviu pentru G4media.

Tot Georgescu spunea că apartenența României la NATO nu-i oferă garanțiile de securitate de care țara are nevoie și că NATO nu va apăra România dacă va fi atacată de Rusia.

Șoc la PSD și PNL

Este prima oară în istoria post- decembristă când candidatul PSD nu intră în turul al doilea al prezidențialelor. O premieră care, probabil, îi va fi fatală lui Marcel Ciolacu.

Ciolacu a obținut un scor prost, mai prost chiar decât acela al Vioricăi Dăncilă în 2019 în competiția cu Klaus Iohannis și mult sub rezultatul partidului, care la alagerile locale din această vară a obținut circa 32%.

Conducerea social-democrată este bulversată și cauzele acestui eșec sunt multe, iar ele nu sunt favorabile liderului PSD.

Îți mai recomandăm Nervi și îngrijorare în tabăra PSD la închiderea urnelor. Ce nu s-a văzut la TV

La Partidul Național Liberal (PNL), șocul a fost și mai mare: Nicolae Ciucă s-a clasat pe locul cinci, cu 8,8%, ceea ce mai mult ca sigur va duce la demisia lui fruntea partidului.

Deja lideri cu greutate, precum Ilie Bolojan, fost primar de Oradea, Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, George Cristian Tuță, primarul PNL al Sectorului 1 și alți câțiva i-au cerut demisia.

Este de așteptat ca demisia lui Nicolae Ciucă să fie oficializată în cursul zilei de luni.

Cauzele victoriei

Motivele care au dus la această situație sunt multe.

În primul rând, riscul reprezentat de mișcările suveraniste și extremiste au fost neglijate o bună perioadă de timp de autorități, în frunte cu serviciile de informații, și partidele mainstream.

Nu au fost luate măsuri împotriva unor manifestări violente, inclusiv în Parlament, declarații pro-rusești sau antisemite și nici împotriva unor ferme de troli a căror existență a fost, se pare, ignorată.

Mai mult, scoaterea din cursă a Dianei Soșoacă, președinta SOS România și singurul politician pro-rus declarat, a victimizat-o și probabil nu au făcut decât să mute o parte din electoratul ei spre Călin Georgescu.

Un mare semn de întrebare planează asupra serviciilor de informații pe sub radarul cărora a trecut nestingherit Călin Georgescu, personaj descris ca putinist, lăudător al legionarismului și antioccidental, cu accente chiar mai dure decât mai tânărul George Simion.

O altă cauză a victoriei lui Georgescu este legată de calitatea modestă a candidaților și de campania electorală centrată pe problematici secundare, scandaluri și dezbateri lipsite de substanță și departe de marile teme care frământă electoratul, lucru reieșit din diverse studii.

Georgescu s-a profilat ca un candidat anti-sistem, reușind să capteze într-o măsură mai mare decât liderul AUR nemulțumirile unui segment important de populație. Candidatura independentă l-a ajutat și a răspuns revoltei împotriva partidelor tradiționale sau mai puțin tradiționale. A fost și un vot de protest împotriva establishmentului.

În fine, disensiunile dintre USR și PNL, care nu au reușit să formeze un pol de dreapta și să găsească un consens asupra unui candidat comun, sunt o cauză importantă. Liberalii au ezitat să iasă de la guvernare așa că prezența într-un guvern condus de contracandidatul lor la prezidențiale i-a pus în situația imposibilă de a fi în opoziție față de propriul cabinet.

Prin urmare, voturile dreptei moderate și pro-occidentale s-au împărțit între Elena Lasconi (USR) și Nicolae Ciucă (PNL), lucru care se vede în rezultatele de la primul tur. Este o situație de care au profitat suveraniștii.

Votul util de care s-a făcut atâta caz în ultimele două săptămâni și pe care unii liberali l-ar fi vrut direcționat spre Nicolae Ciucă, s-a îndreptat clar spre Elena Lasconi.

Îți mai recomandăm Cine este Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al prezidențialelor

Ce urmează pe termen scurt

Din perspectiva alegerilor parlamentare de peste o săptămână, duminică, 1 decembrie, este de așteptat ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS România să fie principalii beneficiari. Voturile obținute de Călin Georgescu se vor îndrepta spre aceste două partide, care au șanse să depășească lejer 30%, devenind astfel împreună a doua forță politică.

Modificarea calendarului electoral – cu alegeri în trei duminici consecutive – face ca în timpul scurt rămas partidele tradiționale, PSD și PNL, să nu poată elabora strategii mai sofisticate pentru a contrabalansa suveranismul.

Este de așteptat ca liderii PSD și PNL să dea indicații clare de vot și electoratul de centru-dreapta și cel social-democrat să se alinieze în spatele Elenei Lasconi pentru a împiedica victoria lui Călin Georgescu în perspectiva turului doi al prezidențialelor.

Probabil același lucru se va întâmpla și cu electoratul lui Mircea Geoană, Cristian Diaconescu și Kelemen Hunor, cu toții declarat pro-occidentali.

La PSD se poate preconiza un cutremur, cariera politică a lui Marcel Ciolacu s-ar putea încheia. La cotitură, după confirmarea cu cifre oficiale și finale a înfrângerii fără precedent, așteaptă numeroșii săi adversari care au stat ascunși sau discreți până acum. Scorul PSD la parlamentare ar putea fi și el afectat.

Rămâne de văzut cât de mult va fi afectat PNL de această întorsătură a alegerilor și ce soluții va putea găsi foarte rapid, dar este de așteptat ca scorul partidului să fie mai mic decât cel preconizat.

Pe de altă parte, există o șansă serioasă ca USR să crească la parlamentare după victoria Elenei Lasconi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI