Cei doi au discutat „o gamă largă de probleme care afectează Ungaria și Statele Unite, inclusiv importanța primordială a unor granițe puternice și sigure care să protejeze suveranitatea fiecărei națiuni”, se menţionează într-un comunicat din campania lui Trump, cotat de agenţia de presă Reuters.
Premierul maghiar a făcut adesea notă discordantă cu restul statelor din UE, pe diverse teme, precum trimiterea de arme Ucrainei sau păstrarea unor relaţii de colaborare cu Federaţia Rusa, după invadarea de către aceasta a Ucrainei, aminteşte agenţia.
Viktor Orbán a spus, după întâlnirea cu Donald Trump de vineri seară, de la reşedinţa acestuia din Florida, că revenirea fostului lider de la Casa Albă în fucnţia de preşedinte al SUA ar putea restabili pacea.
„A fost o plăcere să îl vizitez pe preşedintele (ex preşedintele, n.r.) Donald Trump. Avem nevoie de lideri în lume care sunt respectaţi şi pot aduce parea. El e unul dintre ei. Reveniţi şi aduceţi înapoi pacea”, a scris premierul maghiar pe contul său de pe platofrma de social media X.
It was a pleasure to visit President @realDonaldTrump today. We need leaders in the world who are respected and can bring peace. He is one of them! Come back and bring us peace, Mr. President! pic.twitter.com/rbCYvygzNy
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) March 9, 2024
De precizat că vizita lui Orbán nu a venit în urma unei invitaţii formale din partea SUA, după cum a remarcat The Guardian.
De altfel, preşedintele Joe Biden a criticat întâlnirea dintre Donald Trump, care se anunţă drept contracandidatul său la alegerile prezidenţiale din noiembrie, cu premierul maghiar.
„Ştiţi cu cine se întâlneşte astăzi, la Mar-a-Lago? Cu Orbán din Ungaria, care a declarat categoric că el nu crede că democraţia funcţionează şi caută o dictatură. Văd un viitor în care să apărăm democraţia, nu să o diminuăm”, a spus Joe Biden, într-un miting din campania sa de nominalizare pentru alegerile prezidenţiale, conform agenţiilor de presă.
Liderul de la Casa Albă adresase mai multe critici legate de Trump, inclusiv că l-ar fi încurajat pe Vladimir Putin să atace ţările NATO care nu şi-au îndeplinit cotele financiare stabilite de alianţa nord-atlantică, potrivit G4media, care citează News.ro şi The Guardian.