Diana Pavelescu are o experiență de peste 20 de ani în industria vinurilor și este consilier pentru promovare la Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole(ONVPV), instituția care acreditează vinurile din România.
Ea este și secretar general al Asociației Degustătorilor Autorizați din România – insituția care certifică vinurile pentru a fi clasate DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietal (fără indicaţie geografică).
A fost în juriul a numeroase concursuri internaționale, printre care Berliner Wein Trophy, Concours Mondial de Bruxelles, Asia Wine Trophy, Portugal Wine Trophy, Selezione del Sindaco, Concours des Grands Vins Blancs du Monde.
În perioada sărbătorilor, Diana Pavelescu primește multe întrebări de la prieteni și cunoscuți despre ce vinuri sunt recomandate pentru anumite feluri de mâncare.
Experta spune că alegerea unui vin bun trebuie făcută în funcție de mâncarea alături de care acesta este servit.
„Pentru sarmale, de exemplu, fiindcă sarmalele sunt făcute cu varză murată și au o aciditate mai mare, eu prefer un vin roșu foarte ușor, fără foarte mulți tanini, un vin fructuos, puțin răcit”, spune Diana Pavelescu în interviul pentru Europa Liberă.
1. Europa Liberă: Cum alegem un vin bun atunci când suntem într-un magazin cu zeci de variante?
Diana Pavelescu: În primul rând, ar trebui să citim etichetele, să vedem care ne atrage cel mai mult. După aceea, alegem în funcție de bugetul pe care îl avem.
După ce am decis acest lucru, trebuie să verificăm dacă vinul poartă însemnul de certificare, adică dacă pe el există un QR Code și cu un steag al României pe care scrie „ONVPV”, ceea ce este o garanție faptului că vinul a fost evaluat de către o comisie de luare în evidență. Și așa știi că acest vin corespunde din punct de vedere organoleptic și al analizelor fizico-chimice cu ceea ce scrie pe etichetă.
Industria vitivinicolă din România a evoluat foarte mult și majoritatea cramelor au făcut investiții și în vie – prin reconversii de plantații viticole, prin modernizarea cramelor și tehnologie. Toate vinurile românești din ultimii 20 de ani au crescut foarte mult în calitate.
2. Europa Liberă: La ce ar trebui să ne uităm atunci când citim eticheta unui vin?
Diana Pavelescu: Ar trebui să ne uităm în primul rând la acest însemn - „ONVPV” – deci trebuie să căutăm acest sistem cu steagul României, cu un QR Code pe un fond alb. Dacă ne uităm și găsim acest însemn, înseamnă că vinul clar a fost văzut de mai multe persoane și că ceea ce scrie pe etichetă corespunde cu ceea ce găsim în sticlă.
3. Europa Liberă: Cât ar trebui să conteze concursurile internaționale în alegerea unui vin bun?
Diana Pavelescu: Un concurs internațional este încă o dovadă în plus că un vin corespunde, fiindcă de obicei în juriile concursurilor internaționale sunt profesioniști, sunt jurnaliști de vin, sunt somelieri, sunt producători de vin, sunt oameni care s-au întâlnit tot timpul cu vinurile și văd acest produs dintr-o perspectivă internațională.
Acum, România are foarte multe vinuri medaliate și, desigur, trebuie ales și un concurs cu o reputație foarte bună, un concurs de anvergură, cum este Concours Mondial de Bruxelles, spre exemplu, sau Berliner Wein Trophy, Mundus vini.
Sunt multe concursuri care însumează undeva peste 10.000 de probe de vinuri, ceea ce înseamnă că este un concurs foarte bun.
4. Europa Liberă: Cât contează prețul atunci când alegem un vin?
Diana Pavelescu: Nu contează foarte mult. Sunt vinuri în supermarketuri, de exemplu, cu 12 lei, care sunt foarte bune pentru pentru acest preț. Adică prețul este corect pentru ce se află în sticlă. Vinul este calitativ, este curat, este bine făcut, este fructuos, nu este păstrat foarte multă vreme în butoi de lemn, fiindcă păstrarea vinului presupune niște cheltuieli în plus.
Însă găsim vinuri foarte bune cu 14-18 lei, în funcție de buget.
Diana Pavelescu spune că un vin cu denumire de origine controlată sau cu indicație geografică are o tărie minimă de 11,5% alcool.
5. Europa Liberă: Cam ce alcoolemie ar trebui să aibă un vin ca să fie considerat bun?
Diana Pavelescu: Un vin cu denumire de origine controlată sau cu indicație geografică, prin caietul de sarcini, are o tărie minimă de 11,5% alcool. Deci în fiecare zonă, în momentul în care vinul se certifică, poartă o denumire de origine sau indicație geografică. În caietul de sarcini al zonei respective se specifică soiurile din care este permis să se obțină vin, cantitatea la hectar și tăria alcoolică minimă.
Prin definiție, Organizația Internațională a Viei și Vinului spune că este vin orice băutură obținută din struguri fermentați sau must cu o tărie minimă de 8,5%. Însă cele cu indicație au mai mult.
6. Europa Liberă: Atunci când alegem un vin trebuie să ne gândim la o asociere cu o anume mâncare? Sau mai întâi cumpărăm vinul și apoi gătim ceva care să se potrivească?
Diana Pavelescu: În principiu, ar trebui să ne gândim cam ce vrem să gătim întâi și să alegem bine vinul. Desigur că, acum, în perioada sărbătorilor, avem sarmale, unii aleg friptura de porc, alții friptura de curcan, dacă vor să mănânce mai sănătos. În funcție de asta, ne gândim la ce la ce vinuri să alegem când știm ce gătim de sărbători.
Pentru sarmale, de exemplu, fiindcă sarmalele sunt făcute cu varză murată și au o aciditate mai mare, eu prefer fie vinul roșu foarte ușor, fără foarte mulți tanini, un vin fructuos, puțin răcit. Merge de asemenea un vin alb cu o aciditate foarte bună.
Ideea este că, dacă mâncarea este acidă, aciditatea vinului să fie mai ridicată decât cea a mâncării, ca să nu stricăm vinul, fiindcă este foarte important ca vinul să potenteze mâncarea și nu ca mâncarea să strice vinul.
7. Europa Liberă: Cum recunoaștem un vin defect?
Diana Pavelescu: Are un miros specific de dop, ăsta este unul din defectele foarte des întâlnite când dopul de plută cu care a fost închisă sticla nu corespunde.
Nu corespunde fiindcă pluta este un produs natural și se întâmplă, există 1 la 1.000 șanse în care se poate întâmpla să aibă gust de dop. Ne dăm seama de la miros că ceva nu corespunde și este corect, dacă suntem în restaurant, să-l trimitem înapoi.
8. Europa Liberă: Cum a fost anul 2023 pentru vinuri?
Diana Pavelescu: 2023 a fost un an plin de provocări, fiindcă a debutat în unele zone în mai/iunie cu foarte multe ploi și producătorii au trebuit să facă multe tratamente.
După aceea a fost secetă și strugurii au fost puțin afectați, însă dacă cantitatea de struguri a fost mai mică, din punct de vedere calitativ a fost foarte bună. A fost un an foarte bun 2023.
9. Europa Liberă: În ce măsură autoritățile românești sprijină industria vinului?
Diana Pavelescu: Din păcate, România nu are o strategie de promovare a vinurilor și nu este bugetat vinul ca și produs de interes național, cu care ne putem promova la nivel internațional.
Sectorul vitivinicol de-a lungul timpului s-a autofinanțat. Singurii bani pe care i-a luat au fost în pandemie – 500 euro pe hectar. În total, 11 milioane de euro. Atât s-au dat bani de la bugetul de stat.
În rest, totul a fost făcut din fonduri europene, unde, desigur, și statul are o contribuție și fiecare producător care a accesat aceste fonduri europene s-a dezvoltat și a mers mai departe.
Printre măsurile care sunt prevăzute în programul național de sprijin care a fost până acum și în planul național strategic care urmează să fie sunt programe de promovare pentru vin pentru țări terțe și sunt programe de informare pentru piața externă intracomunitară.
10. Europa Liberă: Săptămâna trecută, un tabloid britanic a publicat o analiză făcută în Marea Britanie care a cercetat conținutul a 72 de sortimente de vinuri care se găsesc în supermarketurile din Regatul Unit. 49 dintre acestea conțineau urme ale cel puțin unui pesticid. Printre ele, și un vin alb românesc. Ce rol au pesticidele din vin și care e limita admisă?
Diana Pavelescu: Tocmai vă spuneam că anul a fost plin de provocări și au fost multe ploi în mai-iunie. Și după fiecare ploaie există pericolul de a intra boli în vie și aceste tratamente care se fac, se fac pentru a preveni și pentru a asigura o recoltă.
Tabloidul britanic n-a spus la niciunul dintre vinuri sau n-a spus care dintre vinuri aveau limitele depășite. Vinul românesc clar nu avea limite depășite, fiindcă tot ce pleacă și tot ce se cumpără se cumpără cu certificat de analiză și cu documente și absolut sigur era un vin foarte bun.
A fost un articol, zic eu, de promovare a vinurilor bio, fiindcă astea sunt trendurile la nivel internațional acum. Dar nu înseamnă că dacă este bio este neapărat și bun. Fiindcă făcând tratamentul la vinurile bio sau în via care e bio se face cu piatră vânătă, sulfat de cupru, sau zeamă bordeleză. Cuprul pentru organismul uman este mult mai nociv decât un nivel de pesticide care este mult sub limită, deci a fost un articol practic tendențios.
Îți mai recomandăm Țară în service | Afacerea vinului: România, fruntașă la producție, codașă la export