Cum alegem un vin de calitate?

UE și România nu impun prin lege ca pe eticheta sticlelor de vin să fie trecute pesticidele folosite și cantitatea lor.

Prețul, culoarea, conținutul de zahăr? Ce contează mai mult atunci când alegem un vin, în condițiile în care nici legislația românească, nici cea europeană nu impun ca pesticidele să fie trecute pe etichetă?

Europa Liberă a stat de vorbă cu specialiști degustători de vin și cu producători despre cum ar trebui să citim eticheta vinurilor.

„Un vin bun se alege în primul rând după gust, nu după preț”

Experta în vinuri Lorena Deaconu spune că atunci când alegem un vin bun nu contează neapărat prețul.

„Bineînțeles că orice se reflectă până la urmă în preț, dar un vin bun se alege în primul rând după gust. Suntem diferiți și gusturile normal că sunt diferite”, spune oenoloaga.

„După părerea mea, un vin bun trebuie să fie fructuos, trebuie să fie elegant, trebuie să fie echilibrat. Bineînțeles că trebuie să conțină și cât mai puține ingrediente. Acum se pune problema și de valoarea nutritivă, conservanți și pesticide. Dar pe etichetă nu găsim astfel de informații.”

Îți mai recomandăm Țară în service | Afacerea vinului: România, fruntașă la producție, codașă la export

Lorena Deaconu arată că nu întotdeauna prețul ridicat reflectă și calitatea.

„Prețul ridicat pleacă de la cantitatea de struguri care se recoltează de pe o anumită suprafață. Adică una e să recoltăm 10 tone pe hectar, alta e să fie 4-5 tone la hectar, când strugurii sunt mai puțini pe plantă. Atunci vinul este mai concentrat - normal că ne costă mai puțin. Calitatea de must este mult mai bună, dar la același preț, deci totul pleacă până la urmă din vie”, spune Loredana Deaconu.

Un aspect foarte important atunci când vine vorba de vin este maturarea.

„Dacă maturăm doar în sisteme din inox, este mult mai simplu. Dacă ne ducem la maturare în baricuri (vase de stejar), un baric de 200-225 l capacitate costă între 400 și 1.000 euro. Atunci, se reflectă cât îl maturăm – 7-9 luni, un an sau 3 ani. Apoi vorbim și de sticle- dacă l-am îmbuteliat astăzi îl ținem 2-3 ani”, mai spune experta.

Etichetele nu conțin toate informațiile despre producerea vinului, spune Lorena Deaconu.

„Pe etichetă citim gradul alcoolic, dacă este sec sau demisec, anul de producție, soiul, culoarea. Bineînțeles că soiul spune direct culoarea, în funcție de care ai de fapt vin alb, roșu sau rose. Și în rest ce poți să citești pe etichetă este pur și simplu cum este produs sau cum este maturat”, spune experta.

„În principal, cam 80% din valoarea nutritivă o constituie gradul alcoolic și volumele alcool și resturile de zahăr, zaharurile reziduale din vinul respectiv, pentru că până la urmă asta înseamnă valoare nutritivă, plus 15-20% celelalte componente”, completează Loredana Deaconu.

Cu ce asociem vinul

Somelierul Mihai Ciucur susține că cei care doresc mai multe informații despre vinuri trebuie să se documenteze bine.

„În magazin, nu vei afla niciodată cum este produs acel vin, decât dacă ai în spate o experiență. Și atunci, trebuie să faci un research, ceea ce nu se întâmplă. Omul s-a dus la raft, a văzut o sticlă, a luat-o și s-a dus cu ea acasă. Etichetele de vin conțin câteva informații care pe noi ne ajută să știm ce anume găsim acolo: crama, regiunea de unde provine, zona, soiul de strugure, stilul de vinificare, volumul de alcool”, spune Mihai Ciucur.

Somelierul susține că putem alege tipul de vin și în funcție de meniu.

„Întotdeauna vinul trebuie să fie lângă un preparat bun și care să se asocieze. Dacă am mânca un preparat condimentat sau care să aibă în componență mai mult ardei, atunci ar trebui să alegem un vin cu un rest de zahăr un pic mai ridicat, un rest de zahăr rezidual, survenit din mustuire”, spune Mihai Ciucur.

Dumitru Varga, director general al cramei Budureasca, arată că, dacă vrem să aflăm mai multe informații despre vinurile pe care le consumăm, putem folosi aplicațiile speciale care sunt pe piață.

„Cred că cel mai important acum este brand-ul, furnizorul, proprietatea lor, nu neapărat eticheta. Mai multe lucruri putem afla din aceste aplicații sau vizitând crama respectivă, văzând ce se întâmplă acolo”, spune Dumitru Varga.

„Nu se găsesc informații despre reziduurile de pesticide pe etichetă, dar autoritățile statului sunt îndreptățite să verifice (Protecția Consumatorilor). Noi, producătorii, ne facem analize la struguri, la reziduuri de pesticide și la vinuri. Eu, în momentul în care cumpăr struguri de la cineva ca să-mi fac vinul meu, îi cer buletin de analiză, dacă iau cantități mai mari. De regulă, nu primesc struguri până nu am buletinul de analiză la reziduri de pesticide și metale grele”, susține Daniel Varga.

Noul regulament privind eticheta vinurilor

De la 1 ianuarie 2024, toate vinurile produse în Uniunea Europeană vor avea un cod QR pe etichete, prin care producătorii să ofere informații complete despre ingrediente și informații nutriționale.

Conform Regulamentului (UE) 2021/2117, etichitele de vinuri ar trebui să aibă următoarele informații:

  • Categoria și sursa vinului
  • Numele îmbuteliatorului, producătorului și vânzătorului sau al importatorului, în cazul vinurilor produse în afara UE
  • Numărul lotului și cantitatea produsului
  • Lista intoleranțelor și alergenilor
  • Tărie alcoolică (%)
  • Conținut de zahăr (numai pentru vinuri spumante)
  • Data de expirare pentru vinurile dezalcoolizate (conținut de alcool de 10% sau mai puțin)
  • Lista completă de ingrediente cu valori nutriționale și energetice la 100 de mililitri.

Pesticidele din vin rămân o necunoscută

Legile României și ale Uniunii Europene referitoare la etichetele sticlelor de vin spun că acestea trebuie să conțină informații despre cantitatea de alcool, tipul vinului, perioada de maturare, proveniență, dar nu despre substanțele folosite în tratarea viței de vie.

O analiză de laborator făcută de o organizație britanică aflată sub tulela DEFRA (Department of Food and Rural Affairs) a cercetat conținutul a 72 de sortimente de vinuri care se găsesc în supermarketurile din Regatul Unit. 49 dintre acestea conțineau urme ale cel puțin unui pesticid. Printre ele, și un vin alb românesc.

Specialiștii consultați de Europa Liberă dau asigurări că în România viticultorii respectă normele din Uniunea Europeană, iar vița de vie este stropită cu substanțe permise în toată comunitatea.

Vinurile autohtone sunt testate de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole care decide, în funcție de standarde, dacă un vin merită să poarte denumire de origine controlată sau denumire de origine geografică.