Poliţiştii au emis în primele şapte luni ale anului 4.856 de ordine de protecţie provizorii, conform Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, vizând 5.040 de persoane, autori ai unor fapte violente, majoritatea bărbaţi. Dintre aceste ordine, 2.293 au fost confirmate de procurori.
- În ceea ce priveşte autorii faptelor violente, 4.882 sunt bărbaţi (96%) şi 147 sunt femei. Acestora li se adaugă 11 minori - 9 băieţi şi 2 fete.
- Numărul victimelor este 5.431, din care 450 sunt bărbaţi, iar 4.606 sunt femei. Victime minore sunt 170 de băieţi şi 105 fete.
- Cele mai multe ordine de protecţiie provizorii au fost emise în Bucureşti - 602, urmat de Vaslui - 232, Braşov - 202.
În perioada de pandemie, mai ales în cea de izolare, s-a constatat o creștere a violenței în familie, fiind înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor agresate de partenerii de viață, potrivit Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), În schimb, criminalitatea și tălhăriile au scăzut.
Pe de altă parte, violența domestică este o tară mai veche a societății românești, care atras după sine chiar și o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). România a fost condamnată pentru că autoritățile nu au anchetat un caz de violență domestică, pe motiv că „amenințarea nu era suficient de gravă”, iar decizia Curții Europene a Drepturilor Omului clarifică faptul că cyber - violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor.
Hotărârea CEDO a fost pronunțată pe 11 februarie în cauza Buturugă c. României și a stabilit că România se face vinovată de încălcarea a două articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: art. 3, care interzice tratamentul inuman sau degradant, și art. 8, care se referă la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței. Reclamanta va primi de la statul român 10.000 de euro cu titlu de daune morale.
Violența domestică a crescut însă în întrega lume în perioada carantinei, nu doar în România. Activiștii împotriva violenței asupra femeilor au atras atenția că violența domestică a luat amploare în țările unde a fost impusă carantina din cauza pandemiei de coronavirus, scria la vremea respectivă The Guardian. Numărul abuzurilor a explodat în China, Italia, Spania, Cipru și Brazilia.
Conform legii, ”prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat”.
Ordinul de protecţie provizoriu este înaintat de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii. Procurorul este cel care trebuie să confirme necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, aplicând o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia. Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanţa de judecată competentă, în termen de 48 de ore de la comunicare.