Cum îl vede presa străină pe Macron
Unii din cititorii acestei rubrici sugeraseră o trecere in revistă periodică a modului in care se raportează politicienii europeni de prim rang la anumite evenimente. La pandemie, de pildă. Cum îi vede presa din diferite țări pe anumiți oameni cheie, prin analizarea mai multor nuanțe ale discursului lor și compararea cu discursuri similare. Tocmai bine, săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, are în ultimul său număr o culegere de reacții din presa europeană în urma discursului în direct la TV al lui Macron din 13 aprilie, când el a anunțat prelungirea carantinei în Franța cu o lună.
În termeni de audiență, discursul a fost un record absolut, alocuțiunea lui Macron fiind urmărită de nu mai puțin de 36,7 milioane de francezi.
“Umilința și modestia n-au format niciodată forța lui Emmanuel Macron, amintește Die Welt. Dar coronavirus l-a învățat această virtute pe președintele Franței.” La Tribune de Genève remarcă la rândul său o schimbare de ton la Macron. La fel: “un discurs de o jumătate de oră încărcat de modestie, în care Macron a oferit o explicație, un răspuns și un calendar pentru următoarele săptămâni”, constată The Guardian.
Până acum, Macron “avusese un ton excesiv de marțial”, remarcă Le Temps, în Elveția. În precedentul său discurs, vorbind cu accente à la Charles de Gaulle, Macron repetase de 6 ori în 20 de min.: «Nous sommes en guerre» (Ne aflăm în război) cu virusul. De data aceasta, însă, el a avut un discurs “mai mult pedagogic decât epic”, a vorbit mai “civic”, consideră El País. “Cu mai puține ‘je’ și mai multe ‘nous’”. Citând și din de Gaulle și din Declarația Drepturilor Omului, enumeră Die Welt.
Pentru prima oară, “Macron și-a recunoscut erorile, constată la rândul său Die Zeit. Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, “pandemia reprezintă o turnură crucială în cariera lui Macron”. Iată-l acum, “mai social”, “mai atent la inegalități” și în același timp mai decis să apere“ la souveraineté nationale”, consideră iarăși Le Temps.
În Belgia vecină, în schimb, entuziasmul se arată mai redus. La Libre Belgique, la Bruxelles, unde guvernul a anunțat de asemenea miercuri prelungirea carantinei, scrie că Belgia n-a vrut să practice “macronismul” (La Belgique n’a pas voulu faire “du Macron”.) Asta pentru că în discursul său Macron a dat de înțeles că școlile vor fi redeschise în Franța pe 11 mai. Modalitățile nu sunt însă clare, iar în Belgia nimeni nu vede interesul redeschiderii școlilor cu atât de puțină vreme înainte de vacanța de vară.
În sfârșit, într-un interviu publicat astăzi în Financial Times de la Londra, Macron avertizează că Uniunea Europeană riscă să se prăbușească dacă va continua să refuze să accepte solidaritatea financiară, creând un fond comun pentru a salva țările precum Italia.
Europa prezintă "scuze" Italiei
În Italia, tocmai, La Repubblica scrie în detaliu despre gestul șefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a prezentat Italiei "scuzele" Europei, ieri, la începutul sesiunii plenare a Parlamentului European (majoritatea eurodeputaților participând prin videoconferință). Scuzele erau pentru că Europa nu a intervenit așa cum ar fi putut-o face încă de la început în sprijinul Italiei.
În același timp, von der Leyen a vorbit despre ‘egoismul unora, dar, în momentul în care Europa s-a mobilizat, a subliniat ea, Italia a primit ajutorul multor "paramedici din Polonia și doctori din Romania".
Tot La Repubblica are numai laude pentru felul impecabil în care Angela Merkel a explicat concetățenilor săi, printr-un model matematic perfect, de ce Germania va ieși din lockdown foarte lent, cu toate că numărul de morți este acolo mult mai mic decât cel din Italia, Spania sau Franța. Nu e însă de mirare din partea lui Merkel, care a absolvit fizica și are un doctorat în chimie cuantică.
Brexitul mascat de peste Mânecă
La Londra, șeful de facto al guvernului, ministrul de externe Dominic Raab a anunțat ieri extinderea măsurilor de carantină cu trei săptămâni. În același timp, cabinetul lui Boris Johnson a făcut cunoscut, notează site-ul Politico, că Londra nu dorește o extindere a negocierilor Brexit și că va refuza dacă UE va solicita o extindere.
La fel, la Moscova Vladimir Putin a anulat marea paradă militară anuală de 9 mai. Este remarcabilă discreția lui Putin, pe măsură ce crește numărul cazurilor de infecție cu Covid-19 în Rusia.
Focarul epidemiei este de altfel în Moscova, iar primarul Serghei Sobianin i-a spus lui Putin în direct la TV că statisticile oficiale ale ministerului sănătății nu sunt fiabile, asta în condițiile în care Putin, căruia parlamentul i-a votat luna trecută puteri totale, preferă să rămână cât mai discret și să nu-și vadă numele amestecat cu pandemia.
Este real riscul unei penurii alimentare ?
În privința mult anunțatei crize alimentare, același Courrier International avertizează ca nu cumva aceasta să devină o profeție care se împlinește singură. Pornind de la un articol din Financial Times, Courrier atrage atenția asupra riscului de a declanșa o criză alimentară mondială artificială. Nu sunt în realitate probleme de producție, iar recoltele ultimului an au fost peste tot bune. Dar din pricina panicii oamenii au cumpărat impulsiv iar unele guverne au oprit exporturile. Tot așa, în Europa lipsește acum mâna de lucru. Iată o serie de fenomene care ne obligă să ne regândim modurile de consum și să mâncăm mai ales produse locale.
Rusia este principalul exportator mondial de grâu, iar Vietnamul unul din principalii exportatori de orez, însă ambele au limitat exporturile. Asta afectează în primul rând Africa, un mare importator de orez, dar care nu îl produce.
Pentru o comparație, în 2010, an în care Rusia, de asemenea, își oprise exporturile de grâu, ducând la creșterea prețurilor în Orientul Apropiat, asta a stârnit revolta populațiilor și a dus la „primăvara arabă”, revolta împotriva regimurilor din zonă.
Moartea bătrânului care citea romane de dragoste
Presa spaniolă anunță moartea ieri, din pricina unei infecții cu Covid-19, a lui Luis Sepúlveda, autorul chilian al Bătrânului care citea romane de dragoste. (El viejo que leía novelas de amor).
El Pais amintește, într-o scurtă biografie, că acest scriitor profund roșu (“profundamente rojo”) a fost salvat din închisoare, din Chile, de secțiunea germană a Amnesty International. Ajuns în Europa, el a fost publicat inițial de editoarea franceză Anne Marie Métailié, care l-a făcut cunoscut pe acest umanist dintr-o altă epocă, angajat comunist care, după ce a fost eliberat din închisorile lui Pinochet a mers în Nicaragua să se angajeze în brigăzile sandiniste.
El Mundo, la rândul său, prezintă o galerie a personalităților ucise până acum de coronavirus, unde alături de Luis Sepúlveda se regăsesc artistul folk american John Prine și muzicianul rock Adam Schlessinger, actrița Lee Fierro, dramaturgul Josep Maria Benet i Jornet, marele saxofonist Lee Konitz, trompetistul Wallace Roney și legenda jazzului care a fost pianistul Ellis Marsalis, tatăl lui Wynton și Branford, Delfeayo și Jason Marsalis, dar și marele saxofonist african Manu Dibango.
Scăldători nuzi dar mascați în Cehia
În sfârșit, în Cehia se anunță o serie de reguli de social distancing în același timp stricte și luxuriante, baroce. Astfel, Mladá fronta Dnes pune astăzi mare în prima pagină că cei care fac jogging vor trebui să păstreze între ei o distanță de cinci metri, iar cicliștii de nu mai puțin de zece metri.
Și cu mască, desigur. În Cehia, unde s-au înregistrat 147 de morți de coronavirus, portul măștii în public este obligatoriu încă din 19 martie. Mai originală se arată însă prevederea poliției de a cere nudiștilor care fac baie să poarte mască. Pentru asta, poliția cehă a publicat pe site-ul său un anunț care face dovada perpetuării unui umor administrativ à la Švejk, de o derutantă severitate: „Corpul gol – da; gura deschisă – NU !” (Nahé tělo ano, nezakrytá ústa NE!).
Poliția din Cehia, anunțând că va amenda nudiștii fără mască, pare astfel că l-ar fi citit pe Descartes, a cărui deviză era: “Larvatus prodeo” (Avansez mascat).