Votul despre care nu vorbește nimeni. Referendumuri în țară: fără blocuri printre case și „nu” unui incinerator

Primăriile din municipiul Giurgiu și din comuna Corunca, din imediata vecinătate a municipiului Târg-Mureș, și-au chemat cetățenii, în ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale – 8 decembrie 2024 – la referendum. Teme sunt importante pentru locuitorii din aceste comunități.

La Giurgiu, locuitorii ar trebui să se pronunțe, prin vot, asupra oportunității construirii unui incinerator de deșeuri medicale, dar și asupra desființării și reorganizării Poliției Locale. Pentru că primăria nu are bani pentru a plăti personalul din secțiile de vot, însă, nu e clar dacă referendumul se va ține la data stabilită.

În județul Mureș, locuitorii comunei Corunca, urmează să voteze dacă sunt de acord sau nu cu construirea de blocuri în localitatea lor, lipită de municipiul reședință de județ.

În ambele cazuri, sunt teme care „fierb” de câțiva ani în viața comunităților și consultarea cetățenilor prin referendum a fost votată, încă din 2023, respectiv mai 2024.

Aprobarea de către Parlament, la final de octombrie 2024, a legii care permite organizarea de referendumuri locale concomitent cu alegerile generale – care a făcut posibilă organizarea referendumului din București – le-a oferit și primăriilor din Giurgiu și Corunca șansa de a proceda la fel.

În timp ce Consiliul General din București a stabilit organizarea referendumlui pentru turul I al alegerilor prezidențiale, în 24 noiembrie, consiliile locale din cele două localități au decis organizarea referenudmurilor lor în 8 decembrie, cu ocazia turului II al prezidențialelor.

În toate cazurile, referendumurile au fost programate în aceleași secții de vot unde vor avea loc alegerile prezidențiale și în același interval orar, fiind coordonate de aceleași comisii ca în cazul acelor alegeri.

În timp ce referendumul din București de duminică, 24 noiembrie, este o certitudine, iar Consiliul General a aprobat alocarea a 10 milioane de lei pentru plata suplimentară, cu 50%, a personalului secțiilor de votare – administrațiile din celelalte două localități, în special din Giurgiu, spun că organizarea consultării publice pune o povară mare pe bugetul local.

Referendum suspendat la Giurgiu

Hotărârile privind organizarea referendumurilor din Giurgiu și Corunca, Mureș au fost aprobate de Biroul Electoral Central, iar în 18 noiembrie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat în Monitorul Oficial deciziile privind tipărirea buletinelor de vot și modul cum vor arăta acestea, în ambele cazuri.

Giurgiuvenii urmau să răspundă la două întrebări, pe două buletine de vot distincte:

• Sunteți de acord cu construirea unui incinerator de deșeuri medicale sau alte tipuri de deșeuri în intravilanul Municipiului Giurgiu?
• Sunteți de acord cu desființarea Direcției Poliției Locale și reorganizarea ei sub forma unui Compartiment funcțional, în cadrul Aparatului de specialitate al primarului?
  

La trei zile distanță, mai exact în 21 noiembrie – exact ziua când buletinele de vot urmau să fie tipărite efectiv – Consiliul Local Giurgiu a luat însă o decizie radicală: referendumul nu va mai avea loc. Sau cel puțin nu în 8 decembrie.

„De vină” sunt banii pe care Primăria ar trebui să îi cheltuie nu doar cu tipărirea materialelor de vot și a altor materiale logistice, ci în special cu plata suplimentară a personalului secțiilor de vot organizate pentru turul II al prezidențialor, respectiv a membrilor Biroului Electoral Județean și personalului auxialiar al acestuia.

„Când am luat hotărârea de alipire a referendumului la alegerile naționale a fost pentru a beneficia de cele mai mici cheltuieli”, spune pentru Europa Liberă primarul din Giurgiu, Andrei Anghelescu.

Chiar dacă vor fi prezenți în secțiile de vot pentru prezidențiale, membrii birourilor electorale vor presta practic muncă suplimentară.

În contur galben, perimetrul unde este propusă funcționarea incineratorului de deșeuri medicale. Consiliul Local a impus respectarea unei limite de 1.000 de metri față de vecinătăți.

Consiliul Local și-a asumat suportarea cheltuielilor logistice cu referendumul – buletine de vot, transportul acestora, etc. – din bugetul local, dar nu o plată suplimentară substanțială, spune el.

„Nimeni nu și-a imaginat că vor cere bani pentru acei membri, în afară de listele electorale și buletinele de vot și restul logisticii, deoarece oricum primăria pune la dispoziție organizarea cu tot ce înseamnă alegerile!”, continuă edilul.

Mai mult, el spune că autoritățile electorale i-ar fi transmis necesitatea suplimentării plății personalului electoral cu 50% din suma pe care o încasează aceștia pentru alegerile prezidențiale, după modelul Bucureștiului.

Conform Ordonanțe de Urgență a Guvernului 98/ 2024 referitoare la plata personalului birourilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, indemnizațiile acordate coordonatorilor și membrilor birourilor electorale variază între 220 de lei / persoană – pentru membrii birourilor secțiilor de votare (maxim 7) și 330 de lei/ persoană/ zi – pentru președinții și locțiitorii acestora din secțiile de votare, respectiv pentru operatorii pe calculator.

Președinții, locțiitorii și ceilalți șapte membri ai BEJ-urilor primesc 300 de lei /zi, în timp ce personalul, informaticienii primesc 170 de lei/ zi, iar personalul auxiliar al BEJ.

În cazul turului II al alegerilor prezidențiale, cei implicați în procesul electoral pot fi plătiți pentru maxim trei zile, spre deosebire de turul I, când perioada era de cinci zile.

Atât Legea referendumului, cât și alte legi cu privire la procesul electoral, respectiv decizii ale BEC, prevăd asumarea cheltuielilor.

Andrei Anghelescu susține că dacă ar aplica acest procent, timp de trei zile, pentru personalul birourilor electorale din cele 48 de secții de votare din municipiu – compuse în mod normal din nouă membri fiecare, plus câte un operator pe calculator – respectiv pentru plata BEJ, suma necesară din buget ar ajunge la 380.000 de lei (aproape 80.000 de euro).

„Nu ne permitem să alocăm acești bani, în condițiile în care nouă veniturile din impozitele și taxele de la firme și persoane fizice nici nu ne ajung pentru funcționarea pe întreg anul”, detaliază edilul.

Astfel, nu a mai rămas altă soluție decât suspendarea referendumului, chiar dacă tema incineratorului este foarte importantă pentru comunitate, susține el.

Astfel, joi, 21 noiembrie, Consiliul Local a aprobat încetarea aplicabilității hotărârilor pe care le luase cu doar câteva zile înainte: în 12 noiembrie au fost aprobate data referendumului și adăugarea temei privind poliția locală, iar în ziua următoare calendarul acțiunilor necesare bunei organizări.

În luna mai fusese aprobată organizarea de referendum, pe tema incineratorului de deșeuri medicale.

HCL-ul din 21 noiembrie, postat pe site-ul Primăriei, a suspendat practic toate hotărârile anterioare. Ciudățenia situației a fost reclamată și de consilieri, care și-au adresat invective în timpul ședinței, potrivit televiziunii locale giurgiu-tribune.ro, votul fiind de altfel unul strâns: 11 voturi pentru aprobarea hotărârii și 10 împotrivă.

Hotărârea din 21 noiembrie menționează că procesul de consultare publică al cetățenilor pe tema incineratorului și a poliției locale va avea loc ulterior, în format electronic, pe site-ul primăriei.

„Vom organiza noi, pe cont propriu, cu mult mai puțini bani. Cel mai probabil în primul trimestru de anul viitor”, spune Andrei Anghelescu.

Referendumul se amână, problema incineratorului rămâne

Principala problemă pe care urma să o adreseze referendumul din Giurgiu – cea a incineratorului de deșeuri medicale – rămâne una stringentă în comunitate, în ciuda amânării consultării cetățenilor.

Este vorba de un proiect de punere în funcțiune a unui incinerator de acest fel și de amenajare a perimetrului corepunzător, care a ajuns la Giurgiu, în 2020. Eventuala lui funcționare a stârnit și stârnește temeri în rândul locuitorilor, din cauza efectelor asupra sănătății și mediului pe care le-ar putea produce.

Instalația urma să ajungă inițial într-o altă comună din județ, dar opoziția localnicilor a făcut ca acesta să fie depozitat, cu acordul fostului primar Nicolae Barbu (PSD), în perimetrul industrial „Zona Liberă” din sudul municipiului.

În baza unui certificat de urbanism emis de Primăria Giurgiu, pentru amenajarea unui incinerator de produse medicale, firma ar fi obținut și un aviz favorabil din partea Direcției de Sănătate Publică, fără să existe însă un studiu de impact asupra proiectului, după care și alte instituții au emis avize favorabile, explica primarul Anghelescu, într-o ședință a Consiliului Local, citat de Adevărul.

În ședința respectivă, din august 2023, consilierii au aprobat existența unei limite de 1.000 de metri față de vecinătăți, în baza legislației cu privire la proximitatea gropilor de deșeuri.

Între timp, firma proprietară a instalației a dat în judecată Primăria, pentru a abroga Hotărârea respectivă, explică pentru Europa Liberă primarul Anghelescu.

Astfel, referendumul la care locuitorii ar fi putut să își manifeste opoziția ar fi putut fi un instrument în plus al administrației în lupa din instanță, subliniază Adrian Anghelescu. Chiar dacă referendumul se amână deocamdată, „atâta vreme cât voi fi primar nu îl voi aproba”, spune el.

Comuna care nu vrea să găzduiască blocuri

Dacă la Giurgiu referendumul mai are de așteptat, în comuna Corunca, lipită practic de municipiul Târgu-Mureș, ar urma să își continue cursul.

Aici, locuitorii sunt chemați, ca în 8 decembrie să răspundă la următoarea întrebare:

• Sunteți de acord să se construiască blocuri în zone rezidențiale din comuna Corunca?

Întrebarea simplă are în spate un trecut tumultuos, cu certuri între persoane care și-ar fi dorit construcția de clădiri multietajate și localnici din zonele respective.

În 2021, un imens scandal a izbucnit în comună, între un proprietar care ar fi intenționat să ridice blocuri și locuitori, fiind necesară intervenția forțelor de ordine pentru calmarea spiritelor.

Comuna s-a protejat până acum de blocuri, nivelul maxim de construire fiind de 12 metri, „parter, etaj și mansardă”, explică primarul Takács Szabolcs István.

Administrația din comuna Corunca, de lângă Târgu-Mureș, nu vor să copieze modelul altor comune de lângă orașe reședință de județ, invadate de blocuri.

Mai mult, prin noul plan urbanistic general a fost introdusă prevederea ca pentru construcția unei case noi să fie nevoie de minim zece ari de teren, tocmai pentru a evita supraaglomerarea.

Locuitorii și-au format între timp o asociație, care militează pentru a nu fi permise blocuri, astfel încât Corunca să nu copieze modelul unor comune de lângă orașe precum București, sau Cluj, invadate de blocuri.

„Nu dorim să se creeze un precedent, că știți cum e, dacă vine cineva și construiește blocuri, după aceea vin mulți alții”, explică el.

Tentația dezvoltatorilor de a extinde construcțiile din Târgu-Mureș și în Corunca este mare, în condițiile în care cele două localități sunt situate practic lipite una de altă, adaugă edilul.

„Au fost câteva solicitări, dar nu au fost aprobate”, spune Takács Szabolcs.

Demersurile pentru un referendum au fost inițiate încă din 2021, potrivit consilierului local Daniel Cheșa (PNL), citat de Agerpres, iar în 2023 Consiliul Local a aprobat organizarea acestuia.

Nu a fost aprobat însă un buget, iar legea care permite organizarea consultării locale concomitent cu alegerile prezidențiale a oferit posibilitatea reactivării proiectului, a explicat el.

Primarul Takács admite că aspectele privind plata suplimentară a personalului electoral și cuantumul plății, nu doar pentru personalul din cele trei secții de vot, cât și pentru membrii BEJ Mureș, nu au fost stabilite foarte clar.

„Am ajuns să sun un judecător să întreb cât câștigă la alegeri, să știm la ce sumă să ne raportăm”, spune primarul.

Totuși, consiliul va aproba dacă și ce sume vor mai fi necesare, pe lângă cheltuielile logistice votate deja, astfel ca referendumul să poată avea loc, în turul II al prezidențialelor, conchide acesta.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI