Bună dimineața, dragi prieteni,
Prioritățile noului mandat al secretarului general al Partidului Comunist Chinez în fruntea Chinei creionează un tablou tensionat. Xi Jinping nu pare dispus să ia în seamă îndemnul Statelor Unite de a nu acorda sprijin regimului Putin.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Liderul comunist, Xi Jinping, a depus jurământul pentru un nou mandat de președinte al Republicii Populare Chineze. Prioritățile indică poziții adverse față de Statele Unite.
- Rusia a folosit din nou, ca la începutul războiului, rachete supersonice ca să bombardeze teritoriul Ucrainei. Centrala nucleară de la Zaporojie, oprită pentru mai multe ore.
- Mai multe publicații redau lista zborurilor internaționale ale președintelui Iohannis în 2022 și 2023, cele mai multe cu escale la Sibiu și avioane închiriate de la o firmă cu proprietar controversat.
Xi Jinping nu e un prieten al Statelor Unite. Unii lideri europeni nu vor să deranjeze Beijingul
Președintele în exercițiu al Chinei, Xi Jinping, a fost reales și a depus jurământul pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea Chinei, statul cu populația cea mai numeroasă din lume - 1,4 miliarde de oameni.
The Guardian - care publică o fotografie de la momentul jurământului cu mâna dreaptă ridicată și pumnul strâns (noi am preferat lista de priorități) - reamintește că Xi Jinping și-a consolidat deja substanțial puterea de la realegerea sa, în octombrie anul trecut, în funcția de secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC), cea mai înaltă în ierarhia regimului comunist de la Beijing.
Liderul chinez, Xi Jinping, alături de liderul rus, Vladimir Putin, în timpul vizitei acestuia la Beijing, 8 iunie 2018.
New York Times notează în treacăt că realegerea lui Xi Jingping a fost mai degrabă un ritual, cu 2.952 delegați votând unanim. Dar punctează că agenda șefului PCC este dominată de priorități economice și rivalitatea față de Statele Unite.
Noul mandat Xi începe pe fondul tensiunilor provocate de balonul de supraveghere trimis în spațiul aerian american și al acuzațiilor președintelui Biden că Beijing-ul ia în calcul trimiterea de armament Rusiei contra Ucrainei.
Deși așteptările în mediile de afaceri chineze și globale erau că, de dragul refacerii economiei afectate de pandemie, Xi Jingping va miza pe deschidere, explică NYT, se pare că liderul comunist s-a hotărât să dea replica sancțiunilor americane și să păstreze linia severă de până acum.
Or, aici Politico semnala săptămâna trecută o altă problemă dificilă, anume conivența marilor economii europene cu interesele Beijing-ului.
Sub titlul „SUA vrea ca Europa să se opună Chinei. Europa: Nu așa repede!”, Politico atrăgea atenția că statele europene, deja zguduite economic de sancțiunile impuse Rusiei, sunt reticente să aplice același tratament Chinei, deși unele progrese privind industrii strategice s-au făcut.
Rusia lovește din nou, din plin, Ucraina. Inclusiv cu rachete supersonice
BBC scrie că Moscova s-a hotărât să folosească din nou cele mai sofisticate arme, inclusiv rachete supersonice - ca să bombardeze teritoriul țării vecine.
La cea mai mare centrală nucleară din lume, Zaporojie, din sudul țării, nu departe de Nikolaev, reactoarele au fost din nou deconectate pentru câteva ore, din motive de siguranță, din cauza bombardamentelor din zonă, informează Europa Liberă.
Europa Liberă a explicat încă de la începutul războiului că forțele ucrainiene au capacitate redusă de apărare anti-aeriană inclusiv din cauza faptului că, la dezmembrarea URSS, capacitățile militare cheie au fost transferate Rusiei. Însă Kievului i-au fost acordate garanțiile de securitate de către Moscova, Londra și Washington.
Pe de altă parte, în live-blog-ul său dedicat știrilor de război, Digi24 notează că Polonia vrea să trimită MIG-urile sale Ucrainei.
În aceiași logică a războiului, Finlanda și Suedia nu reușesc încă să convingă Turcia să aprobe admiterea lor în NATO. Trilaterala de ieri a eșuat, scrie Politico. Cele două state, tradițional neutre, au cerut să intre în organizație din cauza agresivității Rusiei. Recep Tayip Erdogan e însă un negociator redutabil, cu o listă lungă de cereri către SUA și Occident.
K. Iohannis - zboruri cu escală la Sibiu și aeronave închiriate
Informațiile publicate de site-ul Boardingpass, potrivit căruia președintele Iohannis și soția au mers în Japonia cu un avion de lux închiriat, după o escală la Sibiu, sunt completate azi de date noi.
Președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, primiți de împăratul Naruhito al Japoniei și soția sa, împărăteasa Masako, 1 martie 2023.
Sub titlul „Toate zborurile președintelui 2022-2023”, publicația online Boardingpass amintește o mai veche listă Agerpress, la care adaugă noutățile din 2023.
G4Media merge însă mai departe și afirmă că, la majoritatea plecărilor în străinătate, aeronavele au făcut escală la Sibiu și că cele mai multe avioane au fost închiriate de la un controversat om de afaceri egiptean, El Feki Tarek, menționat în stenograme legate de anchete penale care îl privesc pe și mai controversatul ex-senator PSD, Cătălin Voicu.
Un avion de lux închiriat de președintele unei țări cu multe necazuri a stârnit un val de critici. Ioana Dogioiu de la Spotmedia vorbește despre „Parvenitul de provincie și lecția pentru popor”, iar Cristian Tudor Popescu spune că președintele ar fi meritat un avion încă și mai scump, dar un Boeing e mult prea înalt pentru ca dl. Iohannis să își arunce paltonul pe capotă.
În altă sau aceiași ordine de idei, cum preferați, polițele auto obligatorii - adică polițele RCA pe care orice șofer cât de sărac sau bogat este obligat să le cumpere - se scumpesc exponențial, a informat Europa Liberă.
După cum reiese din anchetele Libertatea, cauza ține de ilegalități nesancționate de Agenția de Supraveghere Financiară, cu board numit politic și reticentă în a acționa în serviciul public.
ASF anunță că ar putea plafona prețurile, scrie Digi24, lucru însă foarte complicat într-o economie guvernată de regulile europene ale competiției.
Alte subiecte:
- Serviciul Georgian al Europei Libere explică de ce autoritățile de la Tbilisi au decis să retragă din Parlament legea agenților străini după două zile de proteste masive.
- Washington Post observă că adversitatea manifestată de China în relațiile cu Statele Unite îi determină pe aliații Occidentului din Pacific să strângă rândurile.
- Un bărbat care a furat un trolley dintr-un autocar care s-a deplasat din Olanda și Germania în România a constatat acasă, la Piatra Neamț, că a furat o valiză cu droguri. Așa schițează Adevărul o știre ca un scenariu de film.
Apropos de scenarii de film, acela legat de cei șase scafandri care au pus explozibili la conductele Nord Stream ruso-germane din Marea Baltică, folosind un yaht închiriat din Polonia, rămâne probabil cel mai puternic din această săptămână.
Week-end liniștit și toate cele bune,
Elena