Spre Israel aproape nu se zboară, e război. Bisericile ortodoxe promit să aducă, totuși, focul haric

În ciuda războiului din Orient, bisericile din Estul Europei promit deocamdată enoriașilor că vor aduce lumina sfântă de la Ierusalim. Este o tradiție pascală recentă a creștinilor ortodocși, dar populară și mediatizată an de an.

Conform unor informații din presa elenă, de exemplu, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Ambasada Greciei și autoritățile israeliene se află în contact permanent pentru a coordona transferul focului haric în săptămâna mare, sau a patimilor, care anul aceasta va fi la ortodocși între 5 și 12 aprilie.

Deși este încă devreme, oficialii eleni insistă că lumina sfântă va ajunge în Grecia „într-un fel sau altul”, fie printr-un zbor special, fie prin transfer terestru spre o țară învecinată.

Israelul se află în stare de război din 28 februarie, când a atacat Iranul împreună cu SUA.

Teheranul a răspuns și continuă să răspundă cu rachete, iar între timp forțele israeliene luptă și cu milițiile Hezbollah, spriinite de Iran, active în Liban.

Lumina nu este așteptată, de Paște, doar în Grecia.

Ambasada Israelului în România a anunțat marți, pe 24 martie, că autoritățile israeliene au început pregătirile logistice „în ciuda provocărilor de securitate”.

Ambasada a menționat că statul Israel „face toate demersurile necesare” pentru aducerea luminii sfinte în România, fără a oferi mai multe detalii.

„Ambasada României în Israel, precum și Ministerul Afacerilor Externe al României au fost, de asemenea, informate cu privire la aceste demersuri”, a declarat ambasadorul Lior Ben Dor.

De asemenea, agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica, l-a citat pe un preot de rang înalt, care a spus că „nu s-a pus încă problema că nu ar veni Sfânta Lumină în România”.

Părintele Ioan Meiu, care este reprezentantul Patriarhiei Române la locurile sfinte, a condamnat informațiile din presă, pe care le-a numit false, că tradiția ar fi pusă în pericol de conflictul actual din Orientul Mijlociu și alte exagerări - în opinia lui - ale gravității impactului războiului asupra locașurilor de cult.

Aceeași speranță este împărtășită și la Chișinău.

Mitropolia Moldovei a promis încă din 10 martie, în a zecea zi a războiului: „Pelerinaj! Săptămâna Patimilor în Țara Sfântă: Întâmpinarea Sfintei Lumini”, cum stă scris pe pagina ei de net.

Mitropolitul Vladimir așteptând focul haric în centrul Chișinăului, pe 15 aprilie 2023.

În program figurează adunarea pe aeroportul din Chișinău și „zbor spre aeroportul din Tel Aviv” - dar, în realitate, legăturile aeriene pe această rută nu mai funcționează de circa o lună.

„Programul pelerinajului include participarea la sărbătoarea Buneivestiri în Nazaret, precum și la Slujba Pogorârii Sfintei Lumini în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, unul dintre cele mai impresionante momente duhovnicești trăite anual în Țara Sfântă”, mai promitea Mitropolia pe 10 martie.

În comunicatul Mitropoliei de la Chișinău se scrie, totuși, cu o notă precaută, că pe fondul războiului „organizatorii pelerinajului mențin o legătură permanentă cu instituțiile statului gazdă, în vederea asigurării bunei desfășurări a pelerinajului și a siguranței participanților. În cazul apariției unor modificări ale situației din regiune, programul pelerinajului va fi adaptat corespunzător, iar participanții vor fi informați în timp util”.

De atunci, nu s-au mai publicat „actualizări”.

Biserica de unde vine focul e închisă, dar numai publicului larg. Preoții lucrează

Accesul publicului în Biserica Sfântului Mormânt, o clădire cheie pe harta creștină a Ierusalimului, a fost oprit după începerea războiului, pe 28 februarie, de către autoritățile israeliene, din motive de securitate, dar activitatea cultelor reprezentate înăuntru continuă, așa cum ele își asigură mereu enoriașii.

Activitățile religioase cu public sunt mult reduse peste tot Israel. Multe pelerinaje creștine au fost întrerupte de războiul declanșat la 28 februarie, unii din participanți scăpând în condiții dramatice, pe căi terestre, spre țări vecine.

Situația de securitate de la Ierusalim rămâne precară, fiind auzite mereu sirene aeriene care anunță un posibil atac cu rachete. Recent, un fragment de rachetă a căzut pe acoperișul Bisericii Sfântului Mormânt.

În locurile celebre de pelerinaj - Nazaret, Betleem etc. - situația de securitate, este, la fel, complicată.

Fragment de rachetă pe acoperișul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, pe 16 martie 2026.

În contrast cu ortodocșii optimiști, care promit că focul haric/lumina sfântă va veni și anul acesta în estul Europei, catolicii - care au multe ceremonii pascale asemănătoare, dar nu și pe aceasta - sunt mai pesimiști.

Într-un comunicat din 21 martie, semnat de Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, șeful Patriarhatului Latin din Ierusalim, se scrie că „lucrurile nu se profilează prea bine” pentru manifestările de Paști din orașul sfânt. Paștile catolice sunt anul acesta cu numai o săptămână înaintea celor ortodoxe, pe 5 aprilie.

„Este deja clar că nu se pot desfășura celebrările obișnuite, deschise tuturor”, se spune în declarație, care anunță de pildă anularea procesiunii tradiționale de Duminica Floriilor, care pornește de la Muntele Măslinilor spre Ierusalim.

„Aceasta va fi înlocuită de un moment de rugăciune pentru orașul Ierusalim, într-un loc care urmează să fie stabilit.”

El Al, aproape oprit din zbor

O complicație majoră pentru pelerinii creștini înaintea Paștilor este faptul că zborurile comerciale dinspre și spre Tel Aviv sunt reduse la minimum.

Compania aeriană El Al (Israel Airlines) a anunțat luni, 23 martie, că își va reduce drastic operațiunile, iar numărul locurilor disponibile în avioane va scădea la 5% din nivelul normal, după ce Ministerul Transporturilor a dispus reducerea traficului la Aeroportul Ben Gurion, situat în apropierea orașului Tel Aviv.

Compania aeriană națională a Israelului, care operează zboruri de repatriere încă de la izbucnirea conflictului aerian dintre SUA și Israel cu Iranul, a solicitat autorităților deschiderea Aeroportului Ramon, situat lângă orașul Eilat de la Marea Roșie, ca alternativă la Aeroportul Ben Gurion.

El se află la peste patru ore de drum cu mașina de Tel Aviv.

Un soldat israelian salută rude întoarse din Italia cu un zbor de repatriere, pe 5 martie 2026, pe aeroportul Ben Gurion.

Duminică seara, după o evaluare a securității, ministrul Transporturilor, Miri Regev, a decis să reducă numărul de decolări și aterizări de la Ben Gurion „pentru a preveni potențialele riscuri la adresa vieții omenești”.

Deși apărarea aeriană a Israelului a interceptat peste 90% din rachetele iraniene lansate asupra Israelului, sâmbătă seara au existat două eșecuri care au dus la zeci de răniți civili în două orașe din sudul Israelului.

Avioanele-cisternă ale Forțelor Aeriene ale SUA aliniate pe pista Aeroportului Internațional Ben Gurion din Lod, lângă Tel Aviv, la 24 februarie 2026. Războiul a început patru zile mai târziu.

Regev a declarat că decizia limitează activitatea aeroportului la un zbor de sosire și un zbor de plecare pe oră. Zborul de sosire nu are restricții privind numărul de pasageri, în timp ce zborul de plecare este limitat la 50 de pasageri.

„Aceste limitări stricte la Aeroportul Ben Gurion înseamnă, de fapt, că El Al operează doar zboruri esențiale, cu scopul de a menține puntea aeriană între Israel și restul lumii”, a declarat compania aeriană națională, menționând că „se va acorda prioritate specială cazurilor umanitare și medicale excepționale”.

După examinarea implicațiilor noului cadru, compania va opera zboruri limitate doar către câteva „destinații cheie”, anume New York, Los Angeles, Miami, Londra, Paris, Roma și Atena.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.