“Shaping Europe’s digital future”: Comisarul European însărcinat cu digitalul și piața internă, francezul Thierry Breton, va anunța astăzi care sunt planurile Europei pentru o piață unică a datelor și cum vor fi protejate datele cetățenilor.
UE vrea să devină un lider digital planetar, în special în domeniul inteligenței artificiale (AI), dar se află încă în urma SUA și chiar a Chinei. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis, la începutul mandatului ei, că în 100 de zile va veni cu o propunere legislativă în domeniu. De aici, graba cu care a fost redactat pachetul legislativ de astăzi, care va fi propus guvernelor celr 27 de țări membre. Politico oferise deja în avanpremieră câteva detalii.
Look right! - propunerea lui Orbán
În acest timp, Viktor Orbán, premierul maghiar, are o propunere de renovare a dreptei europene, pe care a formulat-o într-un memorandum trimis tuturor eurodeputaților din Partidul Popular European (PPE). Pe scurt, spune Orbán, situația e gravă și se va ameliora numai printr-un viraj viguros al PPE spre dreapta.
Problema lui Orbán este că partidul său, Fidesz, e suspendat pe moment din PPE, pe termen nedefinit, din pricina derivei sale autoritare.
Din PPE fac parte, din România, PNL, UDMR și PMP.
În memorandumul său, Orbán scrie cu obidă că “PPE a devenit o alianță centristă, alunecând de la dreapta creștină spre stânga”.
Mai spune Orbán că PPE trebuie să lupte împotriva “stângii intelectuale și a presei controlate de ea”. Din prudență, Orbán nu îl identifică pe George Soros, dar se gândește poate la faptul că, așa cum o anunță tot Politico, Europa Liberă își va reîncepe anul acesta emisiunile în maghiară, după ce anul trecut și-a redeschis secțiile în Bulgaria și România.
Rămânând la chestiunea dreptei, Le Soir, la Bruxelles, are un portret al șefei partidului italian de extrema dreaptă Fratelli d’Italia (FdI), Giorgia Meloni: «Femeie, mamă, italiancă și creștină». Le Soir scrie că sondajele o dau pe aceasta mai populară chiar și decât liderul Ligii Matteo Salvini.
Macron împotriva «separatismului » islamic
Emmanuel Macron a ținut un discurs, marți, analizat în Franța de cotidianul dreptei republicane Le Figaro, în care a vorbit împotriva «separatismului » islamic, altfel zis tendința unor comunități musulmane din Franța de a rămâne închise în sine, de a nu se integra în La République. La fel, Macron vrea să oprească de acum înainte țări precum Arabia Saudită sau Turcia să mai trimită în Franța imami și profesori de religie de tendință fundamentalistă.
Libération îl pune pe Macron în prima pagină, cu titlul mare : Predicatorul republican. Cotidianul stângii intelectuale pariziene analizează măsurile propuse de Macron pentru a se ajunge la un islam à la française. Primul pas va fi preluarea controlului învățământului în limbile de origine și sfârșitul sistemului de «imami detașați ».
Tot Libération continuă foiletonul arestării artistului conceptual rus Piotr Pavlenski și a iubitei lui Alexandra de Taddeo pentru difuzarea pe rețelele sociale a unui clip compromițător, de natură sexuală, care l-a obligat pe candidatul lui Macron la primăria Parisului, Benjamin Griveaux, să demisioneze. El a fost înlocuit de populara ministră a sănătății, Agnès Buzyn, apreciată pentru felul eficace în care ea a știut să comunice încă de la începutul crizei coronavirus.
Corriere della Sera, în Italia, îl numește pe Benjamin Griveaux unul din «mormonii» lui Macron. Corriere precizează că acestor fideli ai președintelui Franței li se spune în glumă «mormoni» pentru că umblă întotdeauna în costum și cravată și că îi sunt devotați lui Macron precum mormonii lui Dumnezeu.
La Londra, The Times suspectează direct implicarea Kremlinului în această afacere politico-sexuală care a atins un apropiat al lui Macron. Cum era de așteptat, Le Canard Enchaîné, celebrul săptămânal satirico-politic francez, preia (doar în ediție pe hârtie, de găsit la chioșc) la rândul său afacerea Griveaux și scrie, urmând logica cea mai elementară, că dacă cineva a dorit să împieduce un candidat al lui Macron să devină primar al Parisului, atunci montajul e ratat. Pentru a împiedica un candidat al lui Macron să devină primar al Parisului ar fi trebuit ca afacerea sexuală să fie revelată în ultimul moment, cu câteva zile înainte de alegeri, ca Griveaux demisionând să nu se mai poată face nimic, cu afișele lui încă lipite peste tot în ajun de alegeri. Așa – el a fost de îndată înlocuit printr-o candidată și mai eficace.
UE și coșmarul circului ambulant al eurodeputaților
În sfârșit, tot Le Soir la Bruxelles publică un mini-scoop (despre o afacere foarte costisitoare): e vorba de o posibilă soluție, chiar dacă aparent suprarealistă, a eternei dispute în legătură cu sediul Parlamentului European. Pe scurt, pana acum toate sedintele plenare ale Parlamentului European s-au tinut sistematic la Strasbourg (in Franta), la Bruxelles avand loc numai sesiunile ordinare. Cei 705 de deputati impreuna cu asistentii lor, traducatorii si intreaga birocratie a Parlamentului isi strang in fiecare luna hartiile si tot ce le-ar putea face viata mai usoara si pleaca pentru patru zile la Strasbourg, orasul care, din încăpățânarea Frantei si pentru ca asa scrie in toate tratatele europene, este sediul permanent al Parlamentului. Toate încercările de pana acum de a pune capat acestui circ ambulant obositor si costisitor au fost in zadar. Pentru Franța, a sechestra Parlamentul la Strasbourg este o chestiune de onoare nationala, precum si o importanta sursa de venituri pentru orașul cu pricina.
Majoritatea deputaților din PE, inclusiv președintele, italianul David Sassoli, urăsc aceasta viață de nomad. Pe deasupra, transhumanța lunară costă peste 100 de milioane de euro pe an. Pentru a face însă ca sediul să rămână etern la Bruxelles, ar trebui unanimitatea țărilor membre, iar Franța nu ar fi de acord niciodată.
Le Soir scrie însă că vicleanul italian Sassoli, care se plânge că îl doare spatele de la mersul cu trenul (și niciun soi de inteligență artificială nu l-ar putea ajuta aici) a cerut serviciilor juridice ale parlamentului să găsească o soluție. Aceasta e următoarea: tratatele spun că parlamentul trebuie să se reunească la Strasbourg... Dar nu scrie nicăieri că e vorba de Strasbourg în Franța!... Ar putea fi un Strasbourg în România sau un Strasbourg la Polul Nord. Așa că ideea ar fi ca sala de reuniuni din clădirea parlamentului de la Bruxelles să fie botezată « Strasbourg », astfel încât deputații europeni să se reunească la «Strasbourg» fără a mai pleca din Bruxelles, dar respectând tratatul.
Nici un fel de inteligență artificială nu ar fi găsit o asemenea soluție. Se vede că omul va fi întotdeauna mai puternic decât mașina.