Țară în service | De ce MiG-urile românești lovesc ținte la sol doar când se prăbușesc

MiG-urile 21 au fost timp de 50 de ani cele mai performante aparate de zbor ale Aviației Române. După 1994, avioanele au fost modernizate de mai multe ori cu tehnică occidentală, devenind varianta MiG 21 LanceR, asamblată la Aerostar Bacău.

Din cele peste 111 de avioane modernizate, doar 26 mai puteau teoretic efectua zboruri la începutul anului. În 26 de incidente au fost implicate aceste aeronave după 1990. 11 piloți au murit.

Peste 700 de milioane de euro s-au cheltuit pentru modernizarea avioanelor. Banii au ajuns și la o firmă la care a lucrat Constantin Dudu Ionescu, actualul consilier pe probleme de securitate al lui Klaus Iohannis.

De pe 15 aprilie, după peste 56 de ani, Aviația Română nu mai ridică în aer avioane MiG-21, aeronave de vânătoare care au fost pentru jumătate de secol cele mai importante avioane de atac ale armatei române.

De la jumătatea lunii aprilie, toate zborurile cu MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române au fost suspendate în urma unui ordin al șefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Decizia a fost motivată oficial de două incidente petrecute în acest an. Pe 14 aprilie un aparat a avut probleme cu trenul de aterizare. În urmă cu o lună, un avion MiG s-a prăbușit în județul Constanța și a dus la decesul pilotului. MiG-urile 21 sunt avioane de vânătoare, adică sunt utile în lupta contra altor avioane și nu sunt precise pentru atacuri la sol.

MiG-urile românești, variantă LanceR, ar fi trebuit să fie retrase din activitate în anul 2024, conform datelor oferite de MApN.

Războiul din Ucraina le-a grăbit pensionarea

Prin intrarea în NATO din anul 2004, România și-a asumat și dotarea armatei și, inclusiv a aviației. Conform standardelor minime, România trebuie să aibă trei escadrile de avioane de vânătoare pentru a asigura protecția spațiului NATO prin activități de poliție aeriană. „Aviația și Marina sunt probabil domeniile unde România a rămas în urmă cel mai mult. Nu s-a investit în avioane noi, doar au fost retehnologizate vechile MiG-uri, doar de curând am cumpărat avioane F-16 de producție americană”, ne spune Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională.

Teoretic, o escadrilă trebuie să aibă minimum 18 avioane, dar cele românești au funcționat cu 16, iar multe state care au avioane moderne folosesc escadrile și de 10 aeronave.

Peste 10.000 de avioane MiG-21 s-au produs în spațiul sovietic. 400 dintre acestea au ajuns în România. Avioanele de zbor și-au dovedit limita în războiul din Afganistan din anii 80.

Din 2004 și până în 2016, cele trei escadrile cerute de NATO pentru activități de protejare a spațiului aerian au fost compuse din aparate de zbor MiG-21, deși unele erau proiectate cu echipaj dublu (doi piloți) și erau destinate zborurilor de antrenament.

Din 2018, Aviația Română a înlocuit o escadrilă de MiG-uri cu una de avioane F-16 (aeronave care pot fi folosite și să tragă în alte avioane, dar și să bombardeze ținte la sol).

Astfel, la începutul anului 2022 erau două escadrile de avioane de origine sovietică:

• Escadrila 711 Aviație Vânătoare - operează avionul MiG-21 LanceR din cadrul Flotilei 71 de la Câmpia Turzii;
• Escadrila 861 Aviație Vânătoare - operează MiG-21 LanceR din cadrul Flotilei 86 Aeriană - Fetești.

Până în luna aprilie, Aviația Română avea active două escadrile de avioane MiG-21 și o escadrilă de F-16. Avioanele americane pot lovi cu precizie și ținte la sol, cele sovietice nu au această precizie.

După ce Rusia a atacat Ucraina și a pornit războiul în statul vecin, NATO a trimis 22 de avioane în România, ne-a transmis Ministerul Apărării Naționale .

Potrivit reprezentanților ministerului, avioanele sunt dislocate la Baza 86 Aeriană din Fetești și la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Este vorba de 8 aeronave Eurofighter Typhoon (dintre care patru executau din luna decembrie Politie Aeriană Întărită alături de militarii români) ale Forțelor Aeriene Italiene, 6 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene ale Germaniei și 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale Statelor Unite ale Americii (USAFE).

Aceste 22 de aeronave și cele 18 F-16 cumpărate de România au alcătuit cele trei escadrile necesare activităților de poliție aeriană din luna martie.

Soarta le poate duce pe front

Varianta ca, după ce au fost oprite la sol, avioanele MiG-21 LanceR să ajungă în posesia armatei Ucrainei și să fie folosite împotriva aparatelor rusești este negată de oficiali ai Ministerului Apărării Naționale și de reprezentanți ai conducerii Armatei Române cu care Europa Libera a discutat în această săptămână. „Nici nu a fost luată în calcul în acest moment”, ne-a transmis o sursă. „Nu știu ce va fi în viitor, nimeni nu știe”, ne-a răspuns persoana în cauză în momentul în care l-am întrebat dacă aceste avioane pot ajunge totuși în următoarele săptămâni în Ucraina.

Cu toate aceste, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat marți că Ucraina a primit avioane de luptă și piese de schimb pentru a-și consolida forțele aeriene. John Kirby refuzat să precizeze numărul, tipul sau originea aeronavelor, potrivit AFP. „Fără a intra în detalii despre ceea ce oferă alte țări, aș spune că au primit avioane suplimentare și piese de schimb pentru a-și mări flota”, a precizat acesta potrivit AFP.

El nu a precizat tipul de avioane furnizate armatei ucrainene, care cerea avioane de război de săptămâni întregi, dar a sugerat că sunt de fabricație rusă. „Alte națiuni care au experiență cu acest tip de aeronavă au putut să-i ajute să pună în funcțiune mai multe aeronave”, a spus el.

Dacă informațiile oficialului american sunt corecte, avioanele la care face referire nu ar fi MIG-urile 21 LanceR. „Nici un aparat MiG-21 nu a părăsit spațiul României”, ni s-a transmis însă de la MApN.

Această informație este confirmată și de oficiali de la Kiev. Într-o postare făcută miercuri dimineață pe pagina de Facebook, Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a transmis că a primit doar piese și componente din partea occidentalilor.

Din 15 aprilie 2022 avioanele MiG-21 LanceR sunt reținute la sol și nu mai pot decola de pe pistele românești

„Ucraina nu a primit avioane noi de la parteneri! Cu asistența Guvernului Statelor Unite, Forțele Aeriene ale Ucrainei au primit piese și componente pentru restaurarea și repararea flotei de aeronave care se află în dotarea Forțelor Aeriene, lucru care va permite intrarea în serviciu a mai multor echipamente”, afirmă comandamentul militar de la Kiev.

Cum a devenit MiG-ul 21 sinonim cu Aviația Română

Forțele Aeriene Române reprezintă aviația militară a Armatei Române. Înființată oficial la 1 aprilie 1913, istoria aviației militare române începe însă odată cu Ordinul nr. 7925/5 noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui Aurel Vlaicu.

În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de aproape 10.000 de persoane și între și în jur de 180 de aeronave, fiind într-un proces de modernizare și reorganizare.

Primul MiG-21 a intrat în posesia României în 1965. La finalul anilor 80, România a mai achiziționat sub 10 aeronave MiG-23 și MiG-29, dar Revoluția a oprit achiziționarea altor aparate de acest gen.

Pe 20 ianuarie 1965, forțele aeriene primeau primele 14 avioane MiG-21 din partea Uniunii Sovietice. Au urmat alte 24 de avioane de același tip în luna iulie 1965. Până în 1982, România deținea aproape 400 de astfel de aparate de zbor, fabricate în Uniunea Sovietică și în fosta Cehoslovacie, conform rapoartelor militare din anii respectivi.

Primele zboruri cu MiG-21 au fost înregistrate chiar în primăvara anului 1965. La acel moment, MIG-urile 21 reprezentau vârful de tehnologie în aviația sovietică.

După Revoluția din 1989, România a ezitat să cumpere MiG-uri mai performante, varianta MiG-29, și a ales să le modernizeze modelele vechi cu tehnologie NATO. Dotarea cu tehnologie occidentală s-a făcut în principal la Aerostar Bacău, platformă deținută de companiile IaromSA și Evergent Investment SA.

Avioanele MiG-21 au intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române în perioada anilor '60-'80, aproape 400 la număr. Ulterior, după căderea comunismului, Forțele Aeriene au decis să modernizeze 111 de aeronave cu avionică nouă și sisteme care să fie compatibile NATO. Așa a apărut modelul LanceR, avioanele modernizate la acest standard intrând treptat în dotarea Forțelor Aeriene între 1997 și 2002.

Numărul exact de avioane de vânătoare MiG 21 LanceR ce mai sunt încă în uzul Forțelor Aeriene Române e ținut confidențial, însă potrivit unor surse ale Europei Liberă, ar fi vorba de 26 de aparate de zbor, nu toate gata de misiuni de luptă. Spre exemplu, 10 dintre ele sunt pentru zboruri de instructaj.

Alegerea MiG-21 pentru modernizare

În 1991 s-a hotărât modernizarea avioanelor de vânătoare ale aviației române, de către Direcția Înzestrare și Logistică a Armatei și Comandamentul Aviației Militare.

Au fost analizate cele trei tipuri de avioane din înzestrare: MiG-21, MiG-23 și MiG-29. S-a ales MiG-21 deoarece, pentru aceste aeronave, Aerostar avea documentația tehnică necesară pentru orice program de acest fel. Înlocuirea unor echipamente și instalarea altora noi nu se poate face fără această documentație, o cerință esențială.

Ofertele pentru modernizare au venit din partea companiilor israeliene Elbit Systems LTD și IAI (Israel Aerospace Industries), precum și din Federația Rusă. Contractul a fost semnat în 1994 cu Elbit Systems, o companie din Israel cu experiență în astfel de operațiuni.

România era primul stat din Estul Europei care își compatibiliza tehnica de luptă cu Alianța Nord-Atlantică. Generali Ştefan Voian și Dan Zaharia au luat această decizie, conform datelor din presa vremii.

„Aeronava MiG-21 are potențialul de a fi un avion de luptă superlativ, iar upgrade-ul modular al Elbit Systems, realizat cu succes pentru Forțele Aeriene Române, oferă completările critice care multiplică eficiența aeronavei”, sunt comentariile puse la dispoziție de compania din Israel, referitoare la modernizarea avioanelor românești.

Pentru Elbit Systems a lucrat din 2000 și Constantin Dudu Ionescu, în acest moment consilier al președintelui Klaus Iohannis și șeful Comunității Informatice, structura administrativă care stabilește obiectivele serviciilor de securitate ale României. Acesta a fost ministru al Apărării și de Interne în perioada 1996-2000. Am solicitat Administrației Prezidențiale informații despre modul în care se realizează consilierea președintelui Klaus Iohannis de către Constantin Dudu Ionescu, dar nu am primit niciun răspuns.

Programul de modernizare a MiG-21 a fost denumit „DD”, în amintirea pilotului și scriitorului Doru Davidovici, iar avionul „LanceR”, adică „Lancea” (lance) „românească (R)”.

În 1996 au fost finalizate primele prototipuri. Un an mai târziu a făcut trecerea pe LanceR prima serie de zece piloți.

Eșecul parțial al modernizării

În total, conform contractelor realizate de statul român, au fost trei versiuni ale MiG-ului modernizat - 71 de avioane LanceR A (pentru atac la sol), 14 avioane LanceR B (cu dublă comandă, folosite mai ales pentru instruirea piloților) și 26 de avioane LanceR C (varianta de atac aer-aer).

Suma totală cheltuită de statul român, din 1994 și până în prezent, pentru modernizarea acestor avioane a fost de peste 700 de milioane de euro, conform calculelor Europa Liberă din contractele publice încheiate de MApN și Armata Română. Doar în 2021 s-a încheiat tot cu Elbit un contract pentru „reparații de complexitate ridicată” a MiG-urilor LanceR. Valoarea înțelegerii a fost de puțin peste 50 de milioane de euro.

În ciuda investițiilor, toatele modelele LanceR A pentru atacul la sol au fost retrase treptat în urmă cu câțiva ani. Astfel, România a avut în ultimul deceniu doar avioane de vânătoare care sunt optime doar pentru lupta aer-aer.

Dintre cele 26 de avioane tip LanceR C, zece s-au prăbușit. Dintre cele 14 modelele LanceR B cu dublă comandă, două s-au pierdut în accidente.

Avioanele MiG 21 LanceR au operat de pe două baze aeriene: la Câmpia Turzii și la Mihail Kogălniceanu (ca anexa la baza aeriană 86 de la Borcea). În trecut MiG-uri 21 mai erau staționate și la Bacău.

Partea tehnică a MiG-ului LanceR

Ca și multe alte avioane proiectate ca interceptoare, MiG-21 a avut mereu o rază scurtă de acțiune.

La această problemă s-a adăugat și un defect de proiectare la nivelul rezervorului de combustibil (atunci când consumul depășea două treimi centrul de greutate se deplasa în spate și avionul devenea necontrolabil).

De aici, modelul inițial reușea doar 45 de minute de zbor în condiții ideale. Aripa delta a fost excelentă pentru un interceptor cu bune performanțe ascensionale, însă orice viraj duce la pierderea vitezei.

Totuși, greutatea redusă a aparatului face ca la o încărcătură de două rachete AA-2 și cu rezervoarele la jumătate să poată urca având viteza de 17.670 de metri pe minut, comparabil cu prima variantă de F-16.

Daniel Vîrdol, fost pilot cu peste 15 ani de experiență pe MiG-21, actualmente cadru militar în rezervă, consideră că avantajul acestui aparat de zbor de a suporta viteze de coborâre foarte mari a devenit repede un dezavantaj.

Misiunea de bază era interceptarea și distrugerea țintelor aeriene inamice și întoarcerea rapidă la bază, raza de acțiune fiind destul de limitată. Putea însă executa și misiuni de tragere și bombardament în ținte terestre, cu o precizie nu foarte apreciabilă.

„Ca minusuri ar fi vitezele mari de zbor, ceea ce determină raze mari ale evoluțiilor atât în plan orizontal cât și în plan vertical, viteza mare pe panta de aterizare – cred că la ora actuală este poate avionul cu cea mai mare viteză la aterizare”, spune Vîrdol.

De altfel, toate accidentele în care au fost implicare MiG-urile 21 s-au înregistrat pe vreme rea. Aceste avioane au fost proiecte pentru condiții de zbor perfecte.

Câteva date tehnice

• Viteza de urcare de la 155m/s.
• Raza de zbor a crescut de la 1500km la 2200km
• Viteza maximă: 2,35 Mach = 2.876,4 km/h
• Plafon practic de zbor/înălțimea maximă la care poate zbura: 18.200 de metri
• Poate avea două rachete și două bombe de 500 de kilograme
• Un singur aparat consuma la un zbor 2.680 de litri de combustibil.

Istoria prăbușirilor

• 9 august 1994 - Un MiG-21 s-a prăbușit în timp ce încerca să aterizeze pe aeroportul militar din localitatea Mihail Kogălniceanu. Pilotul s-a catapultat.
• 6 octombrie 1994 - Un avion MiG-21 s-a prăbușit pe poligonul Bogata, de lângă Turda, în timpul unei aplicații militare. Pilotul s-a catapultat.
• 14 octombrie 1994 - Un avion MiG 21 s-a prăbuşit, iar pilotul Adrian Truşcă şi-a pierdut viaţa.
• 27 iulie 1995 - Un avion MiG 21 s-a prăbușit după aproximativ 15 minute de la decolare. Aparatul simula un exerciţiu de luptă ce simula trageri în ținte terestre. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa ambii piloţi.

11 piloți români și-au pierdut viața după ce s-au prăbușit cu MiG-ul 21

• 29 august 1995 - Un avion MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbușit pe aerodromul Giarmata, de lângă Timișoara. Cei doi piloți au reuşit să se salveze prin catapultare.
• 22 mai 1997 - Un avion militar tip MiG 21, din dotarea unității militare de la Bacău, s-a prăbușit în zona localității Pârjol, județul Bacău. Pilotul s-a salvat prin catapultare.
• 10 decembrie 1997 - Un avion tip MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbușit în timpul unui zbor de instrucție. Piloţii s-au catapultat.
• 12 mai 1999 - Un avion românesc de luptă tip MIG 21 s-a prăbuşit în zona localităţii Căpâlnaş, la șapte kilometri sud de Săvârșin, judeţul Arad. Pilotul, locotenentul comandor Dorin Eremie Craiu, şi-a pierdut viaţa.
• 17 august 1999 - Un aparat cu dublă comandă al Bazei Aeriene 95 s-a prăbușit în apropierea unității de aviație din Bacău. Ambii piloţi s-au salvat prin catapultare.
• 13 iulie 2001 - Un aparat s-a prăbușit într-o zonă muntoasă din dreptul localității Tazlăul Mare, iar pilotul a reușit să se catapulteze.
• 21 februarie 2002 - Un avion MiG 21 Lancer, cu simplă comandă, aparţinând Bazei 86 Aeriene Feteşti, s-a prăbușit în lacul piscicol Iezer, din apropierea municipiului Călăraşi. Avionul a fost distrus, iar pilotul, Adrian Săvulescu, și-a pierdut viaţa.
• 26 martie 2002 - Un aparat al Bazei Aeriene 71 s-a prăbușit în apropiere de Turda, însă pilotul a reușit să se salveze.
• 23 octombrie 2002 - Un avion MiG 21 Lancer, care efectua un zbor de instrucție în simplă comandă, s-a prăbușit de la o înălțime de 30 de metri, la capătul pistei de decolare de pe aerodromul Unității de Aviaţie din Bacău. Pilotul avionului a reușit să se catapulteze.

26 de avioane MiG 21 s-au prăbușit

• 26 septembrie 2003 - Un avion MiG 21 Lancer s-a prăbușit în apropiere de Câmpia Turzii, iar pilotul, căpitanul comandor Sorin Popa, a murit, nereușind să se catapulteze.
• 26 august 2004 - Două aeronave MiG 21 Lancer cu simplă comandă s-au ciocnit în zbor, la 20 de minute de la decolarea de pe aeroportul din Câmpia Turzii. Piloții au reuşit să se catapulteze.
• 8 martie 2005 - Un avion MiG 21 Lancer cu simplă comandă aparținând Bazei Aeriene 86 Feteşti s-a prăbușit în zona localităţii Însurăței, din judeţul Brăila. Pilotul s-a catapultat.
• 22 noiembrie 2006 - O aeronavă MiG 21 Lancer s-a prăbușit la Beliu, în judeţul Arad. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat.
• 1 noiembrie 2010 - Un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Cei doi piloţi îşi pierd viaţa.
• 12 iunie 2017 - Un MiG 21 Lancer s-a prăbuşit lângă localitatea constănțeană Nazarcea, pe un câmp, după ce pilotul s-a catapultat.
• 7 iulie 2018 - Un avion MiG-21 LanceR s-a prăbușit în timpul unui show aviatic la Baza Aeriană Borcea. Pilotul avionului a murit.
• 20 aprilie 2021 - Un avion MIG s-a prăbușit în judeţul Mureș, în timpul unui zbor de antrenament. Pilotul s-a catapultat.
• 2 martie 2022 - O aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei s-a prăbușit. Pilotul a decedat.