Bun găsit,
Iată subiectele zilei:
- ONU aprobă ziua comemorării genocidului de la Srebrenica, în ciuda opoziției sârbilor.
- Partidele din România preferă să facă campanie locală și neglijează alegerile europene.
- Președintele francez Emmanuel Macron a amânat reforma electorală din Noua Caledonie, pentru a liniști teritoriul din Pacific aflat la un pas de război civil.
ONU aprobă ziua comemorării genocidului de la Srebrenica
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a aprobat joi o rezoluție de comemorare a genocidului de la Srebrenica din 1995, în ciuda opoziției puternice din partea sârbilor. Ziua internațională a comemorării genocidului de la Srebrenica din 1995 se va ține în fiecare an pe 11 iulie. Mai multe poți citi la Europa Liberă.
Familiile celor care au fost uciși la Srebrenica le-au mulțumit ambasadorilor de la ONU. „Aș dori să mulțumesc lumii, care în sfârșit are o conștiință. Cu acest vot, au corectat parte din vina a ceea ce ni s-a întâmplat în 1995. Ar fi putut preveni aceste evenimente, și atunci i-am fi putut avea alături pe cei dragi”, a declarat pentru Balkan Insight Nura Begovic, președinta Asociației Mamelor din Srebrenica, care și-a pierdut fratele și 18 rude în genocid.
Atât Serbia, cât și separatiștii sârbi din Bosnia s-au opus rezoluției ONU, chiar dacă textul acesteia spune că vina nu poate fi atribuită unui grup etnic sau religios în întregime, ci doar celor implicați. Al Jazeera explică abordarea sârbilor pe tema aceasta.
Președintele sârb Aleksandar Vucici, care avertizase că rezoluția va redeschide răni vechi, a purtat un steag sârb pe spate la votul de la sediul ONU din New York, prezintă Euractiv. Politico scrie că, până și trei decenii mai târziu, Belgradul este hotărât să controleze narațiunea în funcție de propriile interese.
Liderul sârb din Bosnia, Milorad Dodik, a afirmat că „nu a fost niciun genocid la Srebrenica”. El a organizat o ședință a guvernului minorității sârbe și a declarat că regiunea sârbă ar trebui să se separe de cea croată și cea bosniacă (musulmană) din Bosnia, conform Balkan Insight.
AP amintește că, încă din 2007, Curtea Internațională de Justiție a catalogat crimele din Srebrenica drept genocid.
Odată cu destrămarea Iugoslaviei, tensiunile etnice au fost exploatate de liderii facțiunilor politice și paramilitare, răbufnind într-o serie de războaie motivate etnic - cel mai devastator dintre ele, în Bosnia, unde au murit peste 100.000 de oameni. Intervenția trupelor ONU a creat o zonă protejată în jurul localității Srebrenica, care a fost însă străpunsă de forțele sârbe pe 11 iulie 1995. Sârbii au capturat și apoi au ucis 8.000 de bărbați și băieți musulmani. Mai multe poți afla pe site-ul organizației Remembering Srebrenica.
Ce se mai aude de europarlamentare
Europa Liberă scrie despre promisiunile electorale ale partidelor pentru alegerile europene - care au ajuns să fie complet eclipsate de campaniile locale. La peste zece zile de la începutul campaniei și la doar două săptămâni distanță de momentul votului, politicienii abia vorbesc despre mizele alegerilor europene.
HotNews analizează principalele fake-news-uri care circulă pe tema alegerilor europene, iar Europa Liberă prezintă revistele conspiraționiste adresate diasporei.
Recorder prezintă portretele principalilor candidați la europarlamentare. G4Media are o serie de articole cu scena politică din celelalte țări UE.
Punând accent pe locale, partidele din România risipesc o șansă importantă, pentru că tinerii din România sunt cei mai interesați din UE să voteze la alegerile europene, transmite Curs de Guvernare.
Este și singurul scrutin din 9 iunie pentru cei din diaspora, care din străinătate primesc doar buletinul de vot pentru europarlamentare. PressOne face o analiză a votului din diaspora.
Rezultatul alegerilor europene nu determină doar compoziția Parlamentului European, ci și cea a Comisiei, fiindcă cel mai mare partid își poate nominaliza reprezentantul la conducerea Comisiei, brațul executiv al UE. Într-o dezbatere a potențialilor candidați pentru Comisie, subiectul pe buzele tuturor a fost colaborarea cu extrema dreaptă, care crește în sondaje.
Pentru restul posturilor de comisari europeni - un fel de miniștri - fiecare țară trebuie să-și nominalizeze candidații. În lipsa discuțiilor din România despre alegerile europene, Politico l-a pus la înaintare pe președintele Klaus Iohannis, care încă își caută următorul job după finalul mandatului.
Macron amână reforma din Noua Caledonie
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va amâna reformele electorale din Noua Caledonie, teritoriul colonial al Franței din Pacificul de Sud, după o săptămână de proteste violente, anunță Reuters. Macron a făcut anunțul dintr-o vizită de urgență la Noumea, capitala Noii Caledonii, prin care a încercat să detensioneze situația din arhipelag, potrivit France24.
Macron a intervenit după ce teritoriul a ajuns la un pas de război civil, scrie New York Times. Noua Caledonie a fost anexată de Franța în 1853, iar de atunci au sosit din ce în ce mai mulți francezi în micul arhipelag pacific - francezi care au făcut ca trei referendumuri de independență să eșueze. Peste 40.000 de francezi au sosit pe insulele pacifice în ultimii 25 de ani, precizează BBC. Populația totală a Noii Caledonii este de 271.000 de oameni.
Reformele electorale aprobate la Paris ar fi permis oricărui rezident care se află în Noua Caledonie de peste 10 ani să voteze în alegeri, ceea ce ar fi adăugat mii de francezi pe listele electorale și ar fi sugrumat vocile locuitorilor indigeni. Măsura a fost aprobată de parlamentul francez pe 13 mai, dar încă nu a fost implementată printr-un amendament constituțional, explică AP.
Săptămâna trecută, protestele violente din Noua Caledonie au dus la intervenția a sute de trupe franceze pentru a recâștiga infrastructura critică din arhipelag, scrie Politico.
Potrivit ministrului de Interne francez, Rusia și Azerbaidjanul interveniseră de săptămâni bune pentru a destabiliza Noua Caledonie. Politico explică conexiunea prea puțin evidentă dintre Azerbaidjan și insulele colonizate de Franța în Pacific.
Alte subiecte:
- Florin Coldea, fost prim-adjunct al SRI, Dumitru Dumbravă, fost șef al Direcției juridice a SRI și avocatul Doru Trăilă au fost plasați sub control judiciar pe cauţiune după audieri îndelungi la DNA într-un dosar de trafic de influență. Mai multe detalii, la Europa Liberă.
- Kyiv Independent scrie că Juraj Cintula, bărbatul care l-a împușcat pe premierul slovac Robert Fico, ar fi făcut-o din nemulțumire față de politicile lui Fico față de Ucraina.
- Politico scrie despre cum a acaparat Kremlinul serviciile secrete din Austria și dacă este în siguranță guvernul de la Viena.
- În Polonia, țară a cărei identitate este aproape sinonimă cu catolicismul, din ce în ce mai mulți oameni devin păgâni. Notes from Poland prezintă cum se întorc mii de oameni la tradițiile precreștine.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
