Actualizare 18:43
ONU a aprobat o rezoluție de comemorare a genocidul de la Srebrenica din 1995, în ciuda opoziției puternice din partea sârbilor.
84 de membri din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în favoarea propunerii, iar 68 s-au abținut.
Rezoluția desemnează ziua de 11 iulie drept „Zi internațională de reflecție și comemorare a genocidului din 1995 de la Srebrenica”. Anual, în această zi va fi comemorarat masacrul în care au fost uciși 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci din Srebenica, în urmă cu aproape 30 de ani.
Știrea inițială
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) dezbate azi (joi, 23 mai) o rezoluție pentru declararea zilei de comemorare a genocidului musulmanilor bosniaci, comis în 1995 de către sârbii bosniaci.
Dacă această rezoluție va fi adoptată, 11 iulie va deveni Ziua Internațională pentru Comemorarea Genocidului de la Srebenica, din 1995.
Rezoluția a stârnit atât proteste, cât și declanșarea unei campanii de lobby din partea președintelui Serbiei și a conducerii sârbe bosniace pentru blocarea adopătării. Adunarea Generală a ONU are 193 de membri, iar rezoluția poate fi adaptată doar cu votul majorității celor care participă la vot.
Proiectul rezoluției condamnă „fără rezerve orice negare a genocidului de la Srebrenica ca eveniment istoric”. De asemenea, „condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid de către instanțele internaționale, inclusiv pe cei responsabili de genocidul de la Srebrenica”.
Proiectul, sprijinit de către Germania și Rwanda, cere, de asemenea, Națiunilor Unite să pregătească un program de informare și invită țările, organizațiile, organizațiile societății civile și altele să comemoreze ziua de 11 iulie cu „educație adecvată și activități de sensibilizare a publicului” în memoria și onoarea victimelor.
Crimele au început în perioada finalului războiului din Bosnia (1992-1995), care a izbucnit după destrămarea Iugoslaviei - sârbii bosniaci au atacat celelalte două populații etnice principale ale țării, croații și musulmanii bosniaci.
Pe 11 iulie 1995, sârbii bosniaci au pătruns în Srebrenica, zonă protejată de ONU, țintele lor fiind bărbați și băieți bosniaci. Cei care au încercat să scape au fost urmăriți prin pădure și prin munții din jurul orașului.
Curtea Internațională de Justiției, cel mai înalt tribunal al ONU, a decis în 2007 că actele comise la Srebrenica constituie genocid - de altfel, hotărârea Curții este inclusă în rezoluția discutată azi.
Antje Leendertse, ambasadorul german la ONU, spune că rezoluția are „sprijinul unui mare grup transregional”. Săptămâna trecută, ea a declarat pentru Associated Press că genocidul din Rwanda(din 1994) este comemorat în fiecare an, pe 7 aprilie, iar rezoluția de la Srebrenica își propune să facă același lucru pentru Bosnia, înainte de aniversarea a 30 de ani de la începutul genocidului ( în 2025).
Președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, și conducerea entității sârbe bosniace, Republica Srpska, s-au opus vehement adoptării rezoluției, declarând că aceasta numește Serbia drept „națiune genocidă”.
Iar pe 30 aprilie, ministrul sârb de Externe, Marko Duric, a spus în Consiliul de Securitate al ONU că Serbia a condamnat în mod constant masacrul „oribil” de la Srebrenica și alte crime comise în timpul războiului bosniac. Duric a cerut ca rezoluția să fie retrasă și înlocuită cu una care onorează toate victimele războiului.
Vucic a mai declarat că rezoluția ar trebui votată în Consiliul de Securitate al ONU, și nu în Adunarea Generală. Proiectele votate în Consiliul de Securitate pot primi veto de la cinci membri - prin urmare, Rusia și China ar putea ajuta la „îngroparea” rezoluției.
Tot pe 30 aprilie, în comentariile trimise Consiliului de Securitate, trimisul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a a respins rezoluția ca fiind „unilaterală” și „încărcată politic”. Nebenzia a afirmat că mișcarea nu va promova reconcilierea între popoarele din Bosnia-Herțegovina.
Milorad Dodik, liderul pro-rus Republicii Srpska, a amenințat în mod repetat că, dacă rezoluția va fi adoptată, entitatea „se va retrage din procesul decizional din Bosnia”.
Dodik, care și-a reiterat de mai multe ori negarea genocidului de la Srebrenica, le-a spus luna trecută susținătorilor la un miting de la Banja Luka că acțiunile Armatei Republicii Srpska la Srebrenica în 1995 au fost „o greșeală care a produs crime”, dar a negat că a fost vorba despre genocid.
Scris pe baza știrilor AP
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
