Două reviste au circulat, în ultimul an, în diaspora: „Patrioții”, publicată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), tipărită cu bani din subvenția primită de partide de la stat, și „Țara Mea”, un ziar care promovează teorii putiniste și antioccidentale, deținut de Asociația Familia Ortodoxă.

Scopul ambelor publicații este să-i convingă pe românii stabiliți în străinătate să iasă la vot.

Ziarul „Țara mea” e tipărit la București și e distribuit gratuit, prin bunăvoința patronilor magazinelor românești din diaspora. În trecut, a mai putut fi găsit și în magazine din Marea Britanie deținute de imigranți din Polonia și Rusia, care nu întelegeau conținutul articolelor.

„Statul ne vrea copiii cu gelozie. Vrea să îi transforme în instrumente docile pentru instalarea secularismului și a agendei lui, inclusiv destrămarea familiei.”

Așa începea primul articol din primul număr al ziarului „Țara mea”, apărut în iunie 2023.

Articolul „Copiii - ai noștri sau ai statului” fusese publicat pentru prima dată pe 25 octombrie 2017, pe un blog din care își începuse activitatea chiar în acea zi. Blogul prezintă activitatea unor preoți americani prezbitarieni și a unor politicieni români care au susținut, în 2018, Referendumul pentru Familie.

A doua zi, același articol apărea pe alte două site-uri, amândouă din comunitatea baptistă din Hickory, Carolina de Nord. Articolul e scris în limba română.

În noiembrie 2017, subiectul apare și pe site-ul Cuvântul Ortodox, într-un articol nesemnat.

În „Țara mea”, cinci ani mai târziu, articolul este marcat ca fiind „adaptare după Alianța Familiilor” și este semnat de Radu Ursan.

Alianța Familiilor este o organizație non-guvernamentală care a susținut și promovat Referendumul pentru Familie din 2018, iar Radu Ursan este un ziarist care scrie la site-ul Cuvântul Ortodox, acuzat de fact checkers de propagarea de dezinformări și restricționat, din același motiv, de rețelele sociale.

Site-ul preia frecvent teoriile AUR referitoare la familie, suveranism și naționalism.

Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe Radu Ursan.

Și cel de-al doilea articol din primul număr al ziarului „Țara mea” este tot o preluare a unuia mai vechi, apărut prima dată pe site-ul ziare.com, sub semnătura lui Petrișor Peiu.

Din 2017, când a apărut prima dată, cu titlul „27 de ani cât două războaie mondiale”, articolul a suferit modificări doar la titlu – care a fost actualizat în „33 de ani cât două războaie mondiale”.

Contactat de Europa Liberă, Petrișor Peiu spune că oricine este liber să îi preia materialele atâta vreme cât citează sursa. Nu colaborează cu „Țara mea”, spune el.

În magazinele din diaspora au fost distribuite până acum cel puțin cinci ediții ale ziarului. Ultimul, în aprilie 2024.

Ioana C. locuiește în apropiere de Castellon, în Spania. Spune că sunt multe magazine, unele chiar foarte mari, care distribuie fie „Țara mea”, fie revista asociată AUR („Patrioții”). În zona ei, a găsit cinci.

A fost o vreme când ziarul era și la biserică, dar acum a dispărut. Femeia a încercat să afle cine le aduce, dar nu a reușit. De fiecare dată i s-a spus că vine un domn, le lasă și pleacă.

Ioana spune că, în comunitatea ei, exemplarele dispar ca pâinea caldă.

Românii chiar întreabă de publicație. După Paște, nu s-a mai găsit niciun ziar, pe nicăieri – au fost distribuite toate înainte sărbători, în zilele în care oamenii își făceau provizii.

Toate cele cinci numere ale ziarului conțin articole sau interviuri vechi semnate de autori necunoscuți, care au în comun transmiterea mesajelor anti-UE sau anti-Occident.

În numărul cinci al ziarului „Țara mea”, de pildă, apare articolul numit „Pericol iminent: instaurarea neo-comunismului la nivel european și mondial”, în care se susține teoria că România are un „rol primordial, alături de țările din estul Europei, de a deschide ochii europenilor din Vest asupra pericolului iminent reprezentat de ideologia neo-marxistă ce prevalează în guvernele progresiste actuale”.

Articolul este semnat Gabriel Teodor și a fost preluat și de site-ul Ortodox.info.

Expert: „Urmărește întărirea viziunii conspiraționiste”

„Revista „Țara Mea” nu face nimic altceva decât să replice într-un format fizic discursul antioccidental, radical conservator pe care îl găsim frecvent în mediul online”, explică profesorul Ciprian Cucu, de la Universitatea din Alba Iulia, specialist în dezinformare.

Cucu spune că miza revistei este întărirea viziunii conspiraționiste, în care tot ce vine dinspre Occident, în special de la organizații internaționale (precum UE, Forumul Economic Mondial, OMS și altele) este „nu doar greșit, ci malefic, parte a unui plan care urmărește impunerea unui control total asupra cetăților.”

„Textele, atât cât am găsit, sunt extrem de slabe, amestecând oameni, instituții și mecanisme într-un talmeș-balmeș din care nu poți realmente să înțelegi ceva coerent. Însă acest fapt este irelevant, pentru că scopul este formarea unei percepții negative despre cum «ei» (occidentalii) vor să ne facă rău, iar tehnica este repetiția, conform dictonului „o minciună repetată de suficiente ori devine adevăr”, mai explică Cucu.

Guvernul – bani pentru biserici

Biserica este și pentru politicienii de la putere un instrument bun pentru atragerea enoriașilor la vot.

Departamentul pentru Românii de Pretudindeni (DPRP), instituție guvernamentală subordonată direct premierului, promovează valorile românești și ajută comunitățile din afara granițelor.

În ultimii doi ani, instituția a fost condusă de Gheorghe Cârciu (PSD), care la alegerile din iunie 2024 candidează pe un loc eligibil la Parlamentul European.

Rezident peste 20 de ani în Franța, Cârciu are legături cu multe dintre comunitățile preoțești din diaspora, pe care le vizitează frecvent.

În 2023, an preelectoral, DPRP a primit un buget de 20 de ori mai mare decât în anul precedent. Alocarea s-a menținut la fel și în 2024, an electoral.

Spre deosebire de anii precedenți, când puteau fi alocați maximum 200.000 de lei pentru fiecare proiect, în 2023 sumele au crescut, pe final de an, până la 10 milioane de lei pe proiect.

Oficiali din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni precizau, pentru Europa Liberă, că nu mai există un plafon ca în primele faze ale proiectului.

O bună parte din banii de la DRDP au ajuns la biserici, fie pentru achiziția de lăcașe de cult, fie pentru case de rugăciune sau sedii pentru asociații ale acestora.

În 2023, proiecte de peste 400.000 de lei au primit:

În Franța:

• Association Orthodoxe Saint Paraskiva - Sainte Genevieve, pentru realizarea Centrului Cultural Sfânta Parascheva - Sfânta Genoveva;
• Association Culturelle „La Nativite de la Mănăstirea Godoncourt”, care reprezintă „un reper misionar ortodox major în Europa”. Nu e specificat exact în ce constă proiectul.

În Italia:

• Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Irodion de Ia Lainici-Mestrino”, pentru cumpărarea spațiului de slujire;
• Parohia Ortodoxă Română „Sf Cuvios Paisie de la Neamț", din Livorno, pentru „Centrul misionar Sf. Paisie de Ia Neamț”, din Livorno;
• Parohia Ortodoxă Română Sfântul Daniil Sihastrul Piacenza, pentru înființarea unui nou centru comunitar și social pentru comunitatea românească din Piacenza;
• Mănăstirea Ortodoxă Română - Sfânta Lucia - Mănăstirea Trichiana, „Oază de spiritualitate și cultură românească”, fără a se specifica exact în ce constă proiectul.

În Germania:

• Mitropolia Ortodoxă Românâ a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, pentru cumpărarea bisericii pentru Parohia Ortodoxă Română din Esslingen.

Povestea se repetă în 2024.

Bisericile sunt primele care primesc bani de la Departamentul pentru Românii de Pretituideni, conform primelor liste de finanțare publicate pe 17 aprilie 2024.

Printre câștigătorii din 2024 sunt:

• Biserica Evanghelică Shalo din Torrejon de Ardoz – Spania, aproape 800.000 de lei;
• Biserica românească din Finetrat – un milion de lei;
• Catedrala Ortodoxă Română din Madrid – 550.000 de lei;
• Biserica din Allegad SUA – 1,7 milioane de lei;
• Biserica Sfantul Nicolae Bruxelles – 2,5 milioane de lei;
• Biserica Ortodoxă Română din Viena – 1,7 milioane de lei.

Sociolog: Diaspora influențează puțin alegerile

Sociologul Barbu Mateescu explică de ce Biserica rămâne cel mai important instrument de coagulare a românilor din diaspora.

„Nu există instituții foarte multe care să reunească românii din diaspora. Îi mai prinzi pe la un botez, pe la o nuntă, dar foarte mulți socializează la biserică. Se duc la Biserica Ortodoxă cu preot român, din localitate sau din zonă, ca să mai vadă români, pentru că altfel nu prea au cum să se vadă”, explică Barbu Mateescu.

În ciuda aparenței că diaspora ar sta online, sociologul spune că majoritatea nu folosește rețelele sociale.

În privința distribuirii revistelor prin magazinele românești din comunitățile locale, este necesară o infrastructură, de aceea biserica pare cea mai sigură formă de a ajunge la votanți.

„Cu Biserica e mult mai simplu. Există o listă (cu credincioși, n.r.), se știu adresele, oamenii, deci nu e neapărat calea optimă, dar este una dintre căile cu care mai ai ceva succes”, explică sociologul.

Mircea locuiește într-o comunitate locală de lângă Castellon, în Spania unde sunt câteva zeci de mii de români. Spune că cei mai activi simpatizanți sunt cei ai AUR și SOS. Încearcă să distribuie publicațiile la biserică, dar uneori se lovesc de reticența preoților din comunitățile respective.

„Mi-amintesc că a venit Simion la un moment dat și s-a pozat în biserică. Oamenii au fost deranjați și preotul l-a rugat să înceteze”, explică Mircea pentru Europa Liberă.

Cât contează Diaspora

Oficial, în Diaspora, sunt patru milioane de adulți cu drept de vot. Deși ar reprezenta un bazin electoral important, prezența la vot în diaspora este redusă:

„Românii din diaspora se mobilizează foarte mult la prezidențiale, unde reprezintă 10% din votanți, de obicei. La alte tipuri de alegeri sunt sub 5% din totalul votanților – între 2,5 și 4%. Evident că asta nu e o predicție privind ce se va întâmpla la europarlamentarele actuale, dar nu au un impact foarte mare. Partidele vor mai ciupi niște procente în comparație cu ce vom vedea în țară”, explică Mateescu.

Spania și Italia sunt două dintre comunitățile unde AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, ar putea avea mai mult succes decât în restul statelor, spune Mateescu.

De asemenea, în 2024, AUR și SOS vor mai câștiga voturi în Germania, dar nu ca urmare a promovării făcute de partide, ci din cauza inflației crescute, crede sociologul.

Alta va fi situația în Marea Britanie, spune Mateescu. Acolo, oamenii au văzut ce înseamnă Brexitul și au o altă pregătire profesională față de cei din Spania și Italia.

„Problema este că, dacă te uiți la numărul de voturi propriu-zise care vin din țările astea, vei vedea că țările în care sunt electorate USR au o prezență foarte mare la vot. Prin urmare: sunt mult mai mulți români în Spania sau în Italia decât în Marea Britanie sau Austria sau Germania, dar nu se prezintă la vot într-o măsură foarte mare. Ăsta va fi un lucru interesant”, explică Mateescu.

El spune că în niciunul dintre statele de mai sus nu va fi o participare masivă la vot.

„La alegerile parlamentare din 2020, AUR a obținut 61.000 de voturi. În diaspora sunt cel puțin 4 milioane de adulți. Și partidul de pe locul unu – care a fost alianța USR-PLUS – a strâns, în 2020, 86.000 de voturi. Față de totalul românilor din diaspora, vorbim de niște picături foarte, foarte mici. 86.000 de oameni sunt două cartiere din Timișoara”, explică Barbu Mateescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.