Linkuri accesibilitate

Cenușăreasa alegerilor din 2024. Europarlamentarele și promisiunile neauzite ale candidaților


România va avea 33 de europarlamentari în următorul legislativ al Uniunii Europene – la fel ca în mandatul actual.
România va avea 33 de europarlamentari în următorul legislativ al Uniunii Europene – la fel ca în mandatul actual.

Europa Liberă a întrebat principalele partide și pe candidații lor ce proiecte au pentru Parlamentul European. În cele zece zile de campanie electorală pentru 9 iunie – când sunt alegeri locale și europarlamentare – despre cele din urmă nu se aude mai nimic în România. Nu sunt nici dezbateri, nici proiecte anunțate și nici confruntări electorale.

Promisiunile și proiectele europene ale marilor partide pentru alegerile europarlamentare din 2024 există, dar trebuie să faci un efort pentru a le scoate la lumină.

Nu este o dezbatere care să stârnească interes și nici avantaje electorale prea mari, spun analiștii.

Astfel se explică de ce, la peste zece zile de la începutul campaniei electorale, politicienii vorbesc prea puțin despre mizele alegerilor europene.

Dă click pe partidul sau candidatul care te interesează

PSD și PNL justifică de ce e important să candideze împreună la europarlamentarele din 2024

Întrebați despre proiectele candidaților pentru Parlamentul European, liderii PSD au transmis redacției Europa Liberă un flyer care rezumă cele cinci mari obiective ale Alianței PSD-PNL la europarlamentarele din 2024.

Flyer PSD-PNL cu promisiunile pentru alegerile europarlamentare din 2024.
Flyer PSD-PNL cu promisiunile pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Așadar, PSD și PNL promit stabilitate și dezvoltare. Așa justifică, de altfel, cele două partide, și faptul că fac parte din familii europene rivale, dar candidează împreună.

Flyer cu cele cinci promisiuni ale PSD și PNL pentru alegerile europarlamentare din 2024.
Flyer cu cele cinci promisiuni ale PSD și PNL pentru alegerile europarlamentare din 2024.

PSD și PNL se laudă că, tot împreună, au crescut rata absorbției fondurilor europene de la 25 la 96%. Și promit că vor ține ritmul și că vor reprezenta interesele României la Bruxelles, prin europarlamentarii cu experiență pe care îi trimit acolo.

La punctul trei, PSD și PNL recunosc că au doctrine diferite, dar spun că la Bruxelles reprezintă România, iar împreună europarlamentarii PSD și PNL sunt mai puternici.

La punctul patru, „Ținem cu România”, se simte influența mai degrabă a PSD, a cărui politică de promovare a produselor românești și a capitalului autohton este mai veche, din mandatul lui Liviu Dragnea, când linia dintre interesul legitim al oricărei țări de a-și promova companiile și produsele și discursul naționalist dus la extremă a fost foarte subțire.

PSD și PNL mai spun că sunt singura opțiune de a moderniza România și îndeamnă electoratul să nu-și irosească votul pe oameni fără experiență, care fac scandal.

Întregul program pentru europarlamentare îl puteți citi aici.

USR, PMP și Forța Dreptei propun un program în 12 puncte

Alianța Dreapta Unită , formată din USR, PMP și Forța Dreptei, are un program în 12 puncte care cuprinde atât obiective europene, cât și naționale.

Cel mai important obiectiv este accesul României în Schengen și cu granițele terestre, miza cea mare de altfel a apartenenței la spațiul european de liberă circulație. Anul acesta, România a reușit să adere la Schengen doar cu granițele aeriene și maritime.

Alianța Dreapta Unită are un program în 12 puncte pentru alegerile europarlamentare.
Alianța Dreapta Unită are un program în 12 puncte pentru alegerile europarlamentare.

La punctul doi, alianța de dreapta își propune un obiectiv îndelung amânat, pentru care mulți economiști spun că România nu e încă pregătită – aderarea la euro.

USR, PMP și Forța Dreptei spun că vor să facă o temă europeană din „încercarea PSD și PNL de a sugruma democrația și statul de drept”. Promit să cheltuiască fondurile europene mai eficient și atrag atenția că banii din PNRR sunt ultimul tren pentru România.

Spun că vor atrage mai multe fonduri europene pentru agricultură și că vor pune umărul la aderarea Republicii Moldova la UE.

Promit să facă din România o putere care să aibă un cuvânt important de spus în politicile europene, să apere drepturile lucrătorilor în Europa, un mediu mai curat și o armată mai bine pregătită.

Este un document mai lung, pe care îl puteți citi integral aici.

AUR se declară în programul politic de pe site „un partid eurorealist” și suveranist

Pentru europarlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are un site special și o pagină de Facebook. Programul are 11 puncte, printre care și unul referitor la „România suverană, vizibilă în Europa”.

Programul AUR pentru alegerile europarlamentare din 2024.
Programul AUR pentru alegerile europarlamentare din 2024.

AUR spune că „relația cu Uniunea Europeană trebuie să aducă în primul rând beneficii României, cetățenilor noștri”. Se opune globalismului.

Alianța pentru Unirea Românilor promite „un program pentru a stimula revenirea românilor din pribegie”, combaterea sărăciei, fonduri europene pentru micile afaceri din mediul rural și pentru finanțarea centrelor și a căminelor pentru persoane vârstnice.

AUR crede că „Bruxelles-ul ne afundă în hârtii și în cerințe birocratice atunci când pretindem fondurile care ni se cuvin” și spune că vrea să ofere „cetățenilor români condițiile de acces corecte și decente la fonduri europene, pentru a combate acest dublu standard care ne împiedică să le accesăm”.

Partidul condus de George Simion crede că fondurile nu sunt alocate corect.

„Vrem ca subvențiile din agricultură și nu numai să fie egale cu ale celorlalte state pentru ca fermierii noștri să poată face față competiției economice”, mai spun liderii AUR în programul pentru europarlamentare.

În privința alianțelor, formațiunea condusă de George Simion spune că „politica din România trebuie să fie făcută acasă, nu la Bruxelles și nici la Moscova. Deși alianțele cu partenerii noștri strategici, atât europeni, cât și la nivel internațional, trebuie consolidate, AUR își dorește o altă abordare, una a alianțelor în beneficiul țării, nu în interesul partidelor”.

Ce promit principalii candidați la alegerile europarlamentare din 2024

Europa Liberă a cerut candidaților care deschid listele celor mai importante partide să prezinte pe scurt programul lor pentru alegerile din 9 iunie.

Mihai Tudose , europarlamentar PSD, candidat aflat pe primul loc pe listele PSD-PNL la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024

Mihai Tudose, europarlamentar, primul loc pe listele PSD-PNL pentru europarlamentare
Mihai Tudose, europarlamentar, primul loc pe listele PSD-PNL pentru europarlamentare
  • „Activarea clauzei de flexibilitate privind reformele structurale, prin extinderea perioadei de consolidare de la patru la șapte ani.”
  • „Războiul de la granițe aduce costuri bugetare ridicate și impactul în regiunea Mării Negre și al statelor riverane zonelor de conflict este semnificativ comparativ cu celelalte state. Este necesar ca investițiile în sectorul de apărare, cheltuielile avute cu împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, cofinanțarea națională a programelor finanțate de UE, investițiile publice pentru tranziția verde și transferurile de contribuții efectuate din bugetul public către fondurile de pensii private Pilon II să fie considerate factor relevant și tratate separat în cazul evaluării privind Procedura de Deficit Bugetar Excesiv.”
  • „Aprobarea de către Comisia Europeană a unor scheme de ajutor de stat pentru industrie de peste 12 miliarde euro, investiții în industrii precum materiale de construcții, apărare, aeronave și drone, aparate medicale și de laborator, economia circulară a metalelor, turism balneo, StartUp Nation.”
  • „Susținerea industriei românești în procesul de decarbonizare și a industriilor care produc energie curată. Actualele reglementări europene sunt restrictive în ceea ce privește decarbonizarea, putând conduce la dispariția unor sectoare industriale strategice în UE (inclusiv în România), precum și la pierderea de competitivitate față de alte blocuri comerciale la nivel global. Este necesară activarea și finanțarea cu peste un miliard de euro din Fondul de Inovare pentru sprijin privind decarbonizarea la nivelul companiilor românești.”
  • „Extinderea Programului privind învățământul profesional și tehnic/dual. Europarlamentarii PSD vor solicita finanțarea cu minimum un miliard de euro a fondurilor europene alocate sprijinirii sistemului de învățământ dual din România, în următoarea perioadă de programare financiară 2028-2034.”

Rareș Bogdan , europarlamentar PNL, candidat pe locul doi pe listele PSD-PNL pentru europarlamentare

Rareș Bogdan, locul doi pe listele PSD-PNL la europarlamentare
Rareș Bogdan, locul doi pe listele PSD-PNL la europarlamentare
  • „Voi continua bătălia pentru egalizarea subvențiilor destinate fermierilor UE.”
  • „Alte proiecte pe care le-am început și le voi continua: eliminarea suprataxării internetului în roaming și desființarea sintagmei «politica utilizării rezonabile» – până acum s-a eliminat suprataxa la apelurile de voce, dar n-a avut nimeni curajul să abordeze un domeniu considerat tabu, taxarea la internet.”
  • „Altă bătălie declanșată de mine, care a început să rodească: accesul gratuit, nediscriminatoriu, al populației fără resurse la investigații paraclinice cu cele mai moderne aparate, pentru că nu e drept să stabilească un grup de inițiați cine merită sau nu să trăiască și cât.”
  • „Demascarea sabotorilor UE și valorificarea principiului «follow the money». Și asta deoarece nu accept ideea manipulării copiilor pe internet, a adolescenților, a bunicilor noștri, prin fake news, deepfake și alte instrumente folosite de blocul ruso-chinez.”
  • „O altă direcție pe care continui este să blochez în continuare idei precum interzicerea termenilor «mama», «tata», «Crăciun», în documentele oficiale. Dacă nu eram noi, acum asistam la un dezmăț progresist la care nici nu vreau să mă gândesc. Ideile încă există, dar PPE (Partidul Popularilor Europeni) consideră drept fundament al nostru valorile iudeo-creștine.”
  • „Nu în ultimul rând: după rezoluția privind drepturile muncitorilor români din străinătate, unde sunt inițiator, cred ca trebuie să impunem un mecanism unic care să vegheze la respectarea condițiilor de muncă, odihnă, igienă, asistență medicală. Sunt mulți români care muncesc, încă, în țări fanion ale UE, însă sunt supuși abuzurilor deoarece nu-și cunosc drepturile. Un număr european al lucrătorului din diaspora cred ca ar îmbunătăți mult situația.”

Dan Barna , fost președinte USR, candidatul aflat pe primul loc pe listele pentru europarlamentare al Alianței Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei)

Dan Barna, candidat Alianța Dreapta Unită la europarlamentare, primul pe lista USR-PMP-Forța Dreptei
Dan Barna, candidat Alianța Dreapta Unită la europarlamentare, primul pe lista USR-PMP-Forța Dreptei
  • „Susținerea parcursului de aderare a Republicii Moldova. Va fi necesar un suport consistent dinspre Bruxelles, în perioada aceasta de pregătire a aderării și de susținere a reformelor pe care Moldova și le-a asumat. Parlamentul European este una dintre instituțiile care pot să aducă un un avantaj, un sprijin relevant pentru Republica Moldova și intenționez să fiu foarte activ împreună cu colegii mei pe acest dosar.”
  • „O altă altă prioritate majoră este cea legată de ceea ce se numește «rule of law», statul de drept. Vedem acum că, în contextul necesar și corect al susținerii Ucrainei, această atenție și această reactivitate a instituțiilor europene și a Comisiei la încălcările democratice din România a slăbit foarte mult. Am văzut o lipsă de reacție la ceea ce fac PSD și PNL, care au încercat, după cum știți, să scoată Dreapta Unită complet din alegeri. La Ilfov am fost eliminați complet de pe liste, la Dragomirești Vale, pe modelul Belarus sau Rusia. Ce anume mai apărăm dacă renunțăm exact la esența, la definiția modului de viață european democratic?!”
  • „Susținerea antreprenoriatului și a liberalismului economic atât de necesar în Europa de astăzi, pentru că vedem, în perioada de criză, cresc abordările acestea etatiste, de control al statului. Europa funcționează prin acele globule roșii care sunt antreprenorii.”
  • „O altă temă importantă pe care europarlamentarii Dreapta Unită o au în vedere este mecanismul armatei europene, în cadrul parteneriatului NATO. Apare acea oboseală a războiului, tendința de a considera războiul din Ucraina ca un fapt obișnuit, banal, la granița Uniunii Europene. Tocmai lucrul acesta e foarte periculos, pentru că în momentul în care solidaritatea europeană și de susținere a Ucrainei scade, riscul să ne trezim cu o Rusie agresivă este unul foarte mare. Ideea că Putin s-ar opri pur și simplu de la sine dacă nu mai susținem Ucraina este una falsă, greșită și naivă. Și de asta și pe zona aceasta de securitate și apărare vrem să avem o voce.”

Victor Negrescu , europarlamentar PSD și candidat pe listele PSD-PNL la europarlamentare

Victor Negrescu, europarlamentar PSD și candidat PSD-PNL la europarlamentarele din 2024
Victor Negrescu, europarlamentar PSD și candidat PSD-PNL la europarlamentarele din 2024
  • „Primul obiectiv se referă la sprijinirea măsurilor europene care conduc la creșterea nivelului de trai, dar și la dezvoltarea Europei și a României. În sensul acesta, eu sunt negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene de anul viitor și lucrez la viitoarea perspectivă bugetară a Uniunii Europene. În această logică, evident, vom regăsi în documentul la care lucrez nevoia de a finanța, suplimenta tot ce înseamnă creșterea nivelului de trai, creștere a salariului minim european, finanțări pentru tot ce înseamnă zona de agricultură sau alte dezvoltare industrială.”
  • „A doua componentă se referă la drepturile egate la nivel european. În această logică susțin aderarea completă a României la spațiul Schengen, nevoia să fim tratați într-o manieră egală, de exemplu să avem o recunoaștere a studiilor sau să ne asigurăm că Uniunea Europeană sprijină creșterea calității serviciilor în zona de educație și sănătate în toate statele membre.”
  • „Și a treia prioritate se referă la promovarea României la nivel european, dar și la dezvoltarea proiectului european. A fost parte din conferința privind viitorul Europei. Europa poate mai mult, poate mai bine. Și în această logică voi susține o reprezentare cât mai bună a României la nivelul instituțiilor europene, voi susține ca o voce la 100 să conteze mai mult, dar, de asemenea, voi continua să organizez acțiuni, evenimente de promovare a României în plan european, în mod special la nivelul Parlamentului. Deja am desfășurat mai multe acțiuni în acest sens.”

Claudiu Târziu , președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, locul doi pe listele pentru europarlamentare

Claudiu Târziu, senator AUR, candidat pe lista AUR, pe locul doi, la europarlamentare
Claudiu Târziu, senator AUR, candidat pe lista AUR, pe locul doi, la europarlamentare
  • „Cel mai important pentru noi este să redăm României demnitatea în Uniunea Europeană. Din punctul nostru de vedere, de când am intrat în Uniunea Europeană, reprezentanții noștri, fie că au fost europarlamentari sau comisari din partea României, au fugit de interesul național, nu au făcut în așa fel încât România să fie tratată ca un stat egal cu toate celelalte și nu au putut atinge niște obiective pe care cu toții ni le-am fixat. Cum este, de pildă, intrarea în Schengen sau aducerea mai multor fonduri pentru agricultura românească sau facilitarea unor investiții masive în regiuni mai puțin mai puțin norocoase, să le spunem așa, izolate de restul țării, pentru că nu există o infrastructură rutieră, cum e, de pildă, Moldova.”
  • „Noi ne propunem să facem tot ceea ce depinde de noi și se poate în cadrul mandatului de euro-deputat, pentru a reda această demnitate României, pentru a o repune la locul meritat și pentru a obține ceea ce se poate obține prin Tratatului de funcționare a Uniunii Europene.”
  • „Poate mai important de atât, România trebuie să își păstreze suveranitatea și trebuie să își poată exercita dreptul de vot. Nu suntem deloc de acord cu toate măsurile și prevederile schițate sau deja adoptate într-o formă sau alta de către Comisia Europeană și Parlamentul European cu privire la renunțarea la dreptul de veto în anumite domenii foarte importante, cum este cel al apărării, de pildă. Nu e de acceptat așa ceva, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană nu a fost fondată ca un suprastat federal centralizat și cu un singur guvern și ca o alianță de state suverane care colaborează pentru a asigura un spațiu al prosperității și al păcii în Europa.”

Vasile Dîncu , fost ministru al Apărării, candidat PSD-PNL pe locul 8 pe listele pentru europarlamentare

Vasile Dîncu se prezintă drept ambasadorul clujenilor la Bruxelles.

Vasile Dîncu este candidat PSD-PNL la alegerile europarlamentare
Vasile Dîncu este candidat PSD-PNL la alegerile europarlamentare

El își ia șapte angajamente pentru un „Cluj demn, pe calea europeană”.

  • Promite o Românie care să devină lider regional. „O Românie demnă, activă diplomatic, un lider regional care nu acceptă statutul d eputere de mâna a doua.”
  • Cere respect pentru români. „Apărarea drepturilor muncitorilor români în străinătate.
  • Vrea o diaspora mândră. Proiecte de sprijin pentru păstrarea identității culturale și religioase a românilor în UE.
  • Vasile Dîncu spune că va lupta pentru fonduri europene care să sprijine economia inteligentă și start-up-uri care lucrează cu tehnologii înalte.
  • Spune că se va lupta pentru echitate, astfel încât agricultorii români să primească fonduri egale cu celelalte state.
  • Mai promite că Transilvania va deveni locomotiva României în Europa, iar Clujul un smart city european.

Siegfried Mureșan – locul 12 pe listele PSD-PNL la europarlamentare, aflat la al doilea mandat

Siegfried Mureșan, europarlamnetar și candidat pe listele PSD-PNL la alegerile pentru PE din 9 iunie 2024.
Siegfried Mureșan, europarlamnetar și candidat pe listele PSD-PNL la alegerile pentru PE din 9 iunie 2024.
  • „În primul rând, voi continua să apăr valorile europene, precum democrația, independența și statul de drept, în România și peste tot în Uniunea Europeană, în fața politicienilor populiști și extremiști. ”
  • „Voi continua să apăr fondurile europene alocate țării noastre. În actualul mandat, eu am fost negociator-șef al Parlamentului pe trei decizii majore prin care am alocat fonduri europene pentru România. ”
  • „În al treilea rând, voi continua să reprezint interesele românilor în cea mai mare familie politică europeană – Partidul Popular European (PPE). În actualul mandat, am fost votat vicepreședinte al Partidului Popular European și vicelider al Grupului PPE.”
  • „ Obiectivul meu este ca, în următorul mandat, alături de colegii din Partidul Național Liberal și din Grupul PPE, să fim în continuare principalul avocat al Republicii Moldova în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.”

Cristian Terheș , candidat AUR la europarlamentare, prima poziție pe listă

Cristian Terheș, candidat AUR la europarlamentare.
Cristian Terheș, candidat AUR la europarlamentare.
  • „Obiectivele pe care le am ca viitor europarlamentar privesc, în primul rând, continuarea obiectivelor pentru care am luptat deja în mandatul 2019-2024: apărarea drepturilor și libertăților românilor și europenilor, reprezentarea și promovarea intereselor României, respectiv apărarea suveranității naționale a României în UE.”
  • „Voi continua, de asemenea, să susțin sistemul termoenergetic românesc, tocmai pentru a nu depinde de gazul din Rusia sau de energia venită din alte țări.”
  • „Voi susține fermierii români.”
  • „În mandatul ce va începe în 2024 voi susține, de asemenea, crearea unei comisii de anchetă europarlamentară cu privire la achizițiile de vaccinuri din perioada pandemiei de catre Ursula von der Leyen și modul cum aceste vaccinuri au fost autorizate.”

Diana Iovanovici - Șoșoacă, prima pe lista S.O.S. România la alegerile europarlamentare.

Diana Șoșoacă, candidat S.O.S. România la alegerile europarlamentare
Diana Șoșoacă, candidat S.O.S. România la alegerile europarlamentare
  • „Partidul S.O.S. România apără dreptul românilor de a folosi lemnele de foc și centralele pe gaz și vom redeschide minele de cărbune.”
  • „De asemenea, apărăm dreptul românilor la hrană sănătoasă, eliminăm standardele duble la produse şi protejăm fermierii şi agricultura românească.”
  • „Totodată, încurajăm folosirea banilor cash şi simplificăm regulile fiscale, reducem taxarea muncii pentru toţi românii şi reducem vârsta de pensionare la maxim 60 de ani.”
  • „Vom obţine despăgubiri de la Comisia Europeană pentru achiziţia de vaccinuri anti-Covid şi pentru românii afectaţi de efectele secundare ale vaccinării, pentru familiile celor ucişi de vaccinare, precum și pentru familiile celor 65.000 de morți aruncați în saci negri de plastic.”
  • „Vom stopa orice măsuri sanitare obligatorii şi dictatele anti-româneşti de la Bruxelles şi o vom alunga pe Ursula von der Leyen, autoarea vaccinării obligatorii şi a plandemiei la nivel european, de la conducerea Comisiei Europene.”
  • „Partidul S.O.S. România vrea neutralitate pentru România, oprirea implicării României în război, stoparea sponsorizării Ucrainei prin sistarea tuturor ajutoarelor financiare şi armate acordate Ucrainei şi cetăţenilor ucraineni, şi menţinerea păcii în Europa.”

Puteți citi aici programul S.O.S. pentru europarlamentare, transmis de Diana Șoșoacă redacției Europa Liberă.

De ce nu interesează pe nimeni alegerile pentru Parlamentul European?

Andrei Țăranu, prof. univ. dr., prodecan Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA
Andrei Țăranu, prof. univ. dr., prodecan Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA

Politologul Andrei Țăranu crede că vina pentru dezinteresul față de problemele europene este a tuturor – politicieni, presă și alegători deopotrivă.

„A politicienilor, pentru că politica românească a fost întotdeauna legată doar de probleme domestice și au fost foarte rar abordate, cu excepția subiectului Schengen, subiecte europene. Nu au avut niciun fel de interes pentru politicienii români temele legate de agricultură, nici cele legate de migrație. A trebuit să apară această problemă cu războiul din Ucraina, ca să vedem că politicienii noștri nu știu și nici nu-i interesează prea mult din politica europeană. Tot vorbesc aiurea de PNRR și de fondurile europene, dar nu știu prea multe să ne spună despre ele și nici care ar fi politicile pe care ar trebui să le implementeze.”

A doua vină aparține chiar presei, spune profesorul Andrei Țăranu.

„Într-o proporții uriașă, presa nu știe aceste subiecte. Sunt mulți analfabeți în subiectele europene, instituțiile europene, nu știu să facă diferența între Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European ș.a.m.d. Și din cauza asta, presa care nu știe aproape nimic despre acest lucru a și evitat subiectele europene, deși unele dintre ele sunt extrem de importante.”

Lipsa dezbaterilor pe teme europene ar putea să dezavantajeze partidele populiste, precum AUR sau S.O.S., în România, spune politologul, dar nu și când vine vorba de votul românilor din diaspora.

„Problema este că ele sunt conectate mai degrabă la diaspora românească din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, unde este un puternic curent anti-european. Și mulți dintre ei își iau subiectele europene mai degrabă de acolo, recirculând niște idei care nu sunt de mare interes neapărat în România, ci sunt de interes, cum spuneam, în țările din zona respectivă.”

Andrei Țăranu spune că unele dintre cele mai importante subiecte europene care trebuie dezbătute sunt „politica agricolă comună, temele legate de mediu, cum ar fi efectele Green Deal (Pactul Verde european), și subiectele ce țin de securitate, felul în care România participă sau nu la o armată europeană, la un plan de înzestrare europeană.”

Adrian Zăbavă, consultant politic
Adrian Zăbavă, consultant politic

Consultantul politic Adrian Zăbavă crede că dezinteresul pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 este generat de motive multiple.

„Unele sunt istorice, altele țin de contextul actual. Cred în primul rând că românii se simt departe de ce se decide la Bruxelles și în mică măsură înțeleg relațiile dintre instituțiile europene și țara noastră. Nu sunt neapărat de condamnat, trebuie să recunoaștem că instituțiile europene și politicienii europeni au reușit în mică măsură să traducă în limbaj simplu ceea ce se întâmplă la vârful Uniunii Europene. Pe români i-a interesat în și mai mică măsură politica din Parlamentul European, fiind de foarte puține ori subiect de primă pagină în țară. Și când au devenit subiect de dezbatere în România, a fost vorba de chestiuni controversate, personalizate și nu de chestiuni legate de legislație sau probleme de fond.”

Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale este un alt motiv pentru care despre scrutinul european nu se discută mai deloc, spune Adrian Zăbavă.

„Coaliția de guvernare a știut foarte bine că alegerile locale vor suprascrie scrutinul european, iar PSD și PNL au avut un interes direct în acest lucru, votul lor politic fiind sub potențialul de vot al propriilor aleși locali. Politicienii sunt cei care fac de obicei agenda în perioadele electorale, în relație cu media, mai ales când o controlează în bună parte, așa că ritmul e dictat de coaliția de guvernare, opoziția nefiind în stare să schimbe starea de fapt, deși cel puțin o parte din ea (AUR) ar fi favorizată de acest lucru.”

Dezinteresul însă nu va avea consecințe cu privire la prezența la vot, subliniază consultantul politic, din contră.

„Tocmai pentru că românii sunt mult mai interesați de alegerile locale, vom avea o prezență crescută și la alegerile europarlamentare. Concluzionând, comasarea a omorât și puținul interes pentru alegerile europarlamentare, dar totodată face să avem o prezență de vot mai mare inclusiv la europarlamentare.”

Adrian Zăbavă a analizat și propunerile candidaților pe care i-a intervievat Europa Liberă.

„Aș spune că lucruri precum susținerea parcursului aderării Republicii Moldova la UE, facilități și investiții suplimentare pentru statele riverane războiului (printre care și România) sau apărarea fondurilor europene pentru România (ținând cont că din 2027 trecem într-o altă etapă și putem pierde importante direcții de finanțare) sunt de o importanță foarte mare pentru România, dar, totodată, care nu atrag atenția românilor.

Pe de cealaltă parte, chestiuni precum blocarea inițiativelor de interzicere a termenilor «mama» și «tata», redarea demnității României în Uniunea Europeană sau altele de asemenea natură suscită interesul unor categorii de votanți, în ciuda relevanței mici pentru țara noastră”, crede Adrian Zăbavă.

Parlamentul European, în cifre

Parlamentul European va avea din această vară 720 de eurodeputați, cu 15 mai mulți decât acum.

României îi revin 33 de locuri, la fel ca în mandatul actual, care se încheie în iunie.

Aproape 19 milioane de români sunt așteptați la votul de pe 9 iunie.

Sunt șapte grupuri politice în Parlamentul European:

  • Cel mai mare este cel al Popularilor Europeni - 176 de euro deputați. Din PPE fac parte PNL, UDMR și PMP.
  • Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European are 144 de membri, din care face parte PSD.
  • Grupul Renew Europe are 102 membri. Din el face parte REPER și USR (dați click pe țară).
  • Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană are 71 de eurodeputați. Din acest grup politic european face parte europarlamentarul român independent Nicolae Ștefănuță, care este și vicepreședinte.
  • Grupul Identitate și Democrație are 64 de membri. Nu sunt europarlamentari români în acest grup.
  • Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni - 64 de membri. Din acest grup face parte Cristian Terheș.
  • Stânga are 38 de membri. Un alt grup în care România nu are membri.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Alina Manolache

    Alina Manolache este, din februarie 2024, senior corespondent la Europa Liberă, după ce timp de un an a fost senior editor. 

    Lucrează de 20 de ani în presă. A fost reporter la Realitatea TV, în perioada 2005 -2010, și a acoperit subiecte sociale și politice.

    A făcut apoi reportaj și anchetă la „În premieră, cu Carmen Avram”.

    Din 2012 și până în 2020, a lucrat la Digi24, ca reporter în domeniul politic și, apoi, realizator al emisiunilor „Studio Politic”, „24/7” și „Cap Limpede”.

    A făcut reportaje, știri și investigații la Libertatea, după care a realizat emisiunea „Talk News”, la Profit News și Prima News. 

XS
SM
MD
LG