Linkuri accesibilitate

Șapte ani de război | Noile mișcări militare ale Rusiei la granița cu Ucraina


Un membru al forțelor militare ucrainene observă linia de demarcație din apropiere de Doneţk, oraș controlat de separatiștii sprijiniți de Moscova. 6 aprilie 2021

Luna aprilie marchează împlinirea a șapte ani de la începerea conflictului din regiunea ucraineană Donbas în care au fost uciși peste 13 mii de oameni, iar peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

Abuzurile separatiștilor sprijiniți de Rusia includ violul și tortura, iar regiunea e departe de momentul în care nu va mai fi marcată de violență și abuz. Rusia își menține pozițiile câștigate și continuă demonstrațiile de forță:

  • Imagini ale convoaielor cu echipament militar greu ce par să se îndrepte, din Siberia, spre granița cu Ucraina;
  • Podul de peste strâmtoarea Kerci închis temporar, aparent pentru un transport de armament spre peninsula Crimeea, ocupată de Rusia în 2014;
  • Amplificarea bombardamentelor de-a lungul liniei de control care separă forțele ucrainene de luptătorii sprijiniți de Rusia din estul Ucrainei;
  • Retorică amenințătoare la televiziunea de stat rusă;
În 19 martie, parașutiști ruși participă la exerciții militare în Crimeea.
În 19 martie, parașutiști ruși participă la exerciții militare în Crimeea.

O nouă bătălie în războiul Ucraina – Rusia?

Mișcările militare ale Rusiei din ultimele săptămâni ridică semne de întrebare serioase în cancelariile occidentale. Rusia pare să fi devenit extrem de activă militar în cele două zone sensibile: granița cu Ucraina și peninsula Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014 cu încălcarea reglementărilor internaționale.

O teorie care s-a conturat în urma mișcărilor de forțe din ultimele săptămâni este aceea că Moscova dorește doar să își dovedească puterea, să intimideze Kiev-ul și să transmită țărilor occidentale că ar fi capabilă să aibă, într-un timp scurt, o prezență militară extrem de accentuată, masată în apropierea Ucrainei.

„Stilul ostentativ în care sunt mutați soldații, confirmă însă că Rusia preferă intimidarea în defavoarea unei acțiuni concrete cu urmări categorice”, este de părere Maksim Samorukov de la Centrul Carnegie Moscova.

Observatorii au remarcat că Rusia a mai recurs și în trecut la mișcări semnificative de trupe, fără a invada însă un teritoriu străin. Dar contextul actual nu este chiar cel mai simplu.

Forțele militare ale Rusiei într-o demonstrație de forță la exercițiul din 19 martie din Crimeea.
Forțele militare ale Rusiei într-o demonstrație de forță la exercițiul din 19 martie din Crimeea.

Ce spune Rusia

Rusia nu spune multe, sau, cel puțin nu multe lucruri clare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a ocolit săptămâna trecută un răspuns clar la întrebările reporterilor despre mișcările de trupe spunând că nu sunt motive de îngrijorare și că repoziționarea unităților militare în teritoriul din cadrul granițelor este o chestiune strict internă.

Dmitry Peskov la conferința de presă anuală a lui Vladimir Putin. 17 decembrie 2020
Dmitry Peskov la conferința de presă anuală a lui Vladimir Putin. 17 decembrie 2020

Când este însă vorba despre Crimeea, Ucraina și țările occidentale, ca de altfel aproape întreaga lume, nu au cum să accepte această explicație. Pentru că nu acceptă pretenția teritorială a Rusiei asupra peninsulei ocupate abuziv în 2014.

Între timp, Districtul militar Sud al Rusiei, care răspunde de zonele de frontieră cu Ucraina, dar și de gestionarea Crimeei din punct de vedere militar, a anunțat că desfășoară, între 29 martie și 30 aprilie, un exercițiu anual complex de verificare a gradului de pregătire a forțelor militare. Acesta include exerciţii militare destinate respingerii unui atac cu drone în cadrul unor manevre în apropierea frontierei cu Ucraina, dar și manevre ale Flotei din Marea Neagră.

Exerciții militare ale Rusie, în Crimeea, 19 martie 2021
Exerciții militare ale Rusie, în Crimeea, 19 martie 2021

Anterior, ministrul rus al apărării Serghei Shoigu anunța mutarea unei unități de parașutiști din orașul Pskov din nord vestul Rusiei, în portul Feodosia din Crimeea. În acest context a fost anunțată și închiderea temporară a podului peste strâmtoarea Kerci.

Deși Rusia desfășoară în mod obișnuit exerciții militare ample, există voci care spun că mișcările de trupe din această perioadă sunt departe de a fi normale.

Ministrul apărării, Serghei Shoigu, l-a însoțit pe Vladimir Putin în vacanța din Siberia (21 martie, 2021)
Ministrul apărării, Serghei Shoigu, l-a însoțit pe Vladimir Putin în vacanța din Siberia (21 martie, 2021)

Săptămâna aceasta, ministrul Shoigu a anunțat desfășurarea de ample exerciții în toate districtele militare de pe teritoriul Rusiei.

Conflictul dintre Ucraina și Rusia pe tema Crimeei și a regiunii separatiste Donbas este subiectul mai multor inițiative de mediere, ele însele dificil de gestionat. Pe lângă acordul de la Minsk care ar fi fost menit să ducă la încetarea focului, există grupul format din Rusia, Ucraina, Franța și Germania, dar ultimele două nu par să se hotărască cu privire la gradul în care sunt pregătite să se confrunte cu Kremlinul.

Într-o declarație din 3 aprilie, ministerul de externe al Germaniei a făcut apel la „reținere” din partea „tuturor părților”, ceea ce i-a adus critici dată fiind plasarea pe aceeași poziție a mișcărilor amenințătoare ale soldaților ruși și a posturii defensive avute de Ucraina în Donbas. Cel puțin deocamdată, Ucraina nu a recurs la mișcări militare masive, în interiorul și cu atât mai mult în afara granițelor sale., așa cum face Rusia în cazul Crimeei.

Uniunea Europeană a luat cuvântul în favoarea Ucrainei, dar autoritatea diplomației UE e mult știrbită după vizita considerată umilitoare pe care șeful diplomației UE, Josep Borrell, a făcut-o în februarie la Moscova.

Poate că Rusia încearcă să transmită Occidentului că dacă insistă să sprijine Ucraina prin declarații, ar putea fi nevoit să treacă și la fapte, ceea ce Kremlinul crede că Europa nu e dispusă să facă, spune Mark Galeotti, în BNE Intellinews.

Rolul Statelor Unite

Observatorii spun că mișcările din ultima perioadă ale Rusiei pot fi interpretate drept adevărate provocări la adresa Statelor Unite și, mai ales, a președintelui Biden, un susținător fără echivoc al Ucrainei, încă din timpul izbucnirii conflictului, în 2014, când acesta era vice-președinte al SUA.

Alipirea Crimeei a fost urmată de sancțiuni din partea SUA pe care președintele Trump nu le-a îndepărtat în ciuda discursului său împăciuitor. Acum, Administrația Biden a cerut explicații pentru „aceste provocări” și a transmis Ucrainei un mesaj de sprijin.

În timp ce Uniunea Europeană sprijină Ucraina cu sute de milioane de euro pentru reformă, Statele Unite au oferit echipamente militare și antrenament pentru forțele ucrainene.

În paralel, deși perspectiva e îndepărtată, președintele Ucrainei nu ezită să vorbească despre o aderare a Ucrainei la NATO, idee respinsă categoric de Kremlin. „NATO e singura soluție pentru terminarea războiului din Donbas”, a spus președintele Volodimir Zelenski.

Care e scopul Rusiei

Intențiile Rusiei din spatele mișcărilor de forțe nu au cum să fie clare pentru Washington, Kiev sau Occident în general. Ce e clar, însă, e felul în care Rusia a acționat în trecut. Conflictele „înghețate” sunt o constantă a perioadei post-sovietice, iar Abhazia sau Transnistria sunt exact tipul de exemple care dezvăluie modul în care acționează Kremlinul.

În toate aceste conflicte, forțele ruse au ocupat un teritoriu și nu au mai plecat. Fie au rămas ca forțe de menținere a păcii, fie ca unități militare, clar este că nu au avut acordul Națiunilor Unite sau al OSCE și că nu au făcut altceva decât să destabilizeze zonele în favoarea Moscovei.

Forțe internaționale de menținere a păci, sub autoritatea OSCE, ar fi o variantă pentru Donbas, dar discuțiile despre acestea s-au blocat mereu la întrebarea dacă vor putea patrula de-a lungul întregii granițe dintre Ucraina și Rusia sau vor fi permise doar în zona de control din partea ucraineană.

Cel mai probabil, Rusia nu ar risca un război în toată regula sau o încercare de a acapara noi teritorii ucrainene, cel puțin deocamdată, cred observatorii internaționali, iar James Sherr, expert în chestiunile care vizează Rusia, Ucraina și securitatea europeană, spune că e posibil ca scopul Rusiei, să fie, deocamdată, doar plasarea unor forțe de menținere a păcii ale Rusiei în interiorul Ucrainei.

O escaladarea foarte specifică geografic, o situație dramatică care să ducă la o prezență a forțelor de menținere a păcii ale Rusiei este probabil cea mai realistă explicație”, spune James Sherr pentru Centrul Internațional pentru Securitate și Apărare din Estonia.

Frontul Curții Europene de Justiției

În paralel, o investigație RFE/RL arată că avocați din Rusia sau din zonele din estul Ucrainei controlate de separatiștii sprijiniți de Rusia au „inundat” Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu plângeri la adresa Ucrainei. Acestea vizează presupuse încălcări ale drepturilor omului în Donbas, și par coordonate și menite tocmai pentru a afecta imaginea Ucrainei.

6.000 din cele 10.000 de plângeri care vizează Ucraina sunt depuse de avocați din Rusia sau din Doneţk şi Lugansk, zonele aflate sub controlul separatiștilor. O firmă de avocatură din Moscova, care a depus mii de plângeri, se prezintă ca având „experiență în apărarea intereselor guvernului” Rusiei.

XS
SM
MD
LG