Linkuri accesibilitate

Pentru supraviețuitoarele abuzurilor sexuale din estul Ucrainei dreptatea e încă departe


Natalya a fost arestată în 2015 în orașul est-ucrainean Donețk de separatiștii susținuți de Rusia, care au acuzat-o de spionaj pentru guvernul de la Kiev. Natalya povestește că a fost ținută într-o clădire în care fusese sediul regional al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU). A fost închisă, bătută, violată și i-a fost refuzată asistența medicală.

“M-au pus față în față cu unul dintre gardieni. M-am enervat și i-am întrebat Ce-i asta? E o glumă? E imposibil să stau aici”, le povestește Natalya, în vârstă de 40 de ani, reprezentanților unui ONG ucrainean.

“Aha, nu-ți convine?” a răspuns gardianul, care nu s-a oprit aici: “Dă-o băieților noștri și o vor rupe în bucăți”.

„M-au dus într-o cameră în care toți de acolo erau beți, și era o duhoare teribilă. Mi-au pus o pernă peste cap, mi-au imobilizat mâinile și m-au violat. Nici nu le țin minte fețele. Mi-l amintesc doar pe unul dintre ei. Avea barbă și mirosea groaznic.”

Natalya a fost ținută prizonieră timp de doi ani în Donețk, în estul Ucrainei, unde a izbucnit războiul între separatiștii susținuți de Rusia și forțele ucrainene, în aprilie 2014, la doar o lună după de Rusia a anexat Peninsula Crimeea. Cel puțin 13.000 de oameni au fost uciși în urma conflictului, iar separatiștii încă ocupă zone din Donețk și Luhansk.

După eliberare, Natalya a vorbit cu autoritățile ucrainene, care nu i-au preluat însă cazul. “Procurorul mi-a explicat că nu poate fi dovedit nimic”, le-a spus supraviețuitoarea activiștilor pentru drepturile omului.

Dar povestea ei a fost documentată de către cercetătorii de la Centrul Est-Ucrainean pentru Inițiative Civice (CEUIC). Într-un studiu din 2017 (care a inclus aproape 300 de interviuri cu femei și bărbați) organizația susține că una din patru victime a raportat o formă de violență sexuală cauzată de către separatiști.

Acum Natalya și alte victime așteaptă ca agresorii să fie aduși în fața justiției și ca organele statului să își facă treaba.

Justiția ucraineană, oarbă în fața abuzurilor sexuale din Estul separatist

Volodymyr Shcherbachenko, directorul CEUIC, consideră că sistemul judiciar din Ucraina ezită să urmărească astfel de cazuri.

“Oamenii din sistemul judiciar, avocați, anchetatori, procurori, SSU, nimeni nu vrea să se atingă de aceste cazuri, în care actul violent a fost comis în urmă cu luni bune, chiar ani. Sunt foarte dificil de investigat”, a declarat activistul pentru Current Time, rețeaua în rusă operată de RFE/RL în cooperare cu VOA. “Victimele se plâng că sunt chiar descurajate, li se spune că e degeaba să se cerceteze cazurile lor.”

Iar faptul că mulți dintre agresori sunt în afara controlului guvernului de la Kiev este o problemă semnificativă, situație în care Shcherbachenko consideră că este nevoie de ajutor internațional.

Cei care pledează pentru victimele violenței sexuale din Donbas susțin că există mii de astfel de cazuri, iar eșecul Ucrainei de a ratifica acordul la Curtea Penală Internațională, prin care actele de violență sexuală ar fi considerate crime de război, este un obstacol major în calea celor ce-și caută încă dreptatea.

Stigmatizarea victimelor

Și chiar dacă ar exista instrumente legale prin care guvernul de la Kiev să cerceteze agresorii, rămân multe alte probleme în calea către justiție.

“Doar cei ce au trecut prin așa ceva pot înțelege cu adevărat chinul,” spune pentru Current Time Valentina Buchok, deținută în februarie 2017 de către separatiștii din Donețk: “Peste toate ți se aruncă pe umeri o rușine falsă, pentru că oamenii consideră că victimele sunt responsabile pentru ce li s-a întâmplat. Guvernul s-a distanțat de toți: de prizonierii de război, de ostatici, de femeile care sunt victimele violenței sexuale”.

Valentina Buchok povestește că a fost săltată în mijlocul unei zile de muncă și acuzată de spionaj pentru că avea câteva poze cu clădiri în telefon.

Valentina Buchok
Valentina Buchok

Separatiștii au condamnat-o la 17 ani de închisoare și au ținut-o timp de câteva luni în așa-zisul centru Isolyatsiya, care înainte de război fusese o fabrică abandonată. Separatiștii au ocupat clădirea în mai 2014, la scurt timp după ce au preluat controlul orașului.

Buchok, în vârstă de 55 de ani, a fost eliberată în decembrie 2017 într-un schimb de prizonieri între Ucraina și forțele armate pro-ruse.

“Acești oameni sunt bolnavi până în măduva oaselor. Pentru ei, violul e ca oricare altă metodă de tortură. Una dintre fetele de acolo a avut foarte mult de suferit. I-au făcut lucruri cumplite – a fost violată de nenumărate ori, de mai multe persoane. Am fost dezbrăcată și fotografiată de îndată ce am fost reținută. Chiar în birou. Le plăcea faptul că aveau putere și că pot face ce vor cu noi.”

“Am fost aduse în băi și toate aveam peste 50 de ani. Băile acestea de femei nu doar că erau insalubre, dar erau și pline de bărbați. Bărbați care se uitau la noi și râdeau. Nu e deloc plăcut. Te simți ca un nimeni. Te distrug”, a conclus Buchok.

Imagine sfâșietoare: Supraviețuitoare abuzată de trecători

Iryna Dovhan a fost atât de traumatizată de tortura la care a fost supusă, încât ar fi vrut să uite cine este. “Nu puteam să mă machiez, să-mi fac unghiile, să port o rochie. Nu voiam să fiu băgată în seamă ca femeie.”

Dovhan era cosmeticiană în Donețk în august 2014, când a fost arestată de separatiști. Și ea a fost acuzată de spionaj pentru guvernul de la Kiev. La momentul acela, familia ei locuia în Mariupol, un oraș din reguinea Donețk aflat încă sub controlul guvernului.

A fost bătută, s-a tras în ea cu un glonț care i-a atins urechea și a fost amenințată cu violul.

Dovhan a fost umilită în public, iar fotografia care a capturat momentul umilinței a făcut înconjurul lumii. Se poate ca această imagine să fi dus la eliberarea ei, după cinci zile în care a fost deținută. Iryna a fost legată de un stâlp în centrul orașului Donețk, îmbrăcată într-un steag ucrainean și forțată să țină un semn pe care scria “Ea este spion și ucigaș de copii”.

Umilirea Irynei Dovhan a revoltat Ucraina și întreaga lume
Umilirea Irynei Dovhan a revoltat Ucraina și întreaga lume

Supraviețuitoarea a fost apoi abuzată și de trecători, iar una din loviturile primite cu piciorul a fost surprinsă într-o fotografie ce avea să devină virală.

“Aceștia sunt oameni lipsiți de principii”, spune acum Dovhan, care continuă: “Sunt oameni care înainte erau muncitori și ascultau de ordine sau oameni care se înecau în alcool și care brusc nu mai trebuiau să răspundă în fața nimănui”.

Iryna Dovhan povestește că în cruzimea lor, separatiștii au amenințat-o că îi vor viola fiica de îndată ce o vor găsi.

“Aveam poze cu fata mea de 15 ani pe tabletă. Au început să vorbească despre cum o vor găsi și o vor aduce acolo.”

Iryna mai povestește că în Isolyatsia femeile erau ținute adesea într-o fostă cabină de duș cu pereți transparenți, monitorizată cu o cameră ce atârna deasupra. Ieșirea era blocată cu un grilaj, iar evadarea era imposibilă.

Iryna Dovhan
Iryna Dovhan

“Una dintre femei a fost ținută acolo o săptămână, i s-a dat un bidon de 5L pe post de toaletă. În tot acest timp, separatiștii se uitau la ea.”

Nu se știe cu exactitate cât de multe victime ale violenței sexuale există în regiunile controlate de separatiști din estul Ucrainei.

Eșecul guvernului ucrainean

“Încă încercăm să punem la punct o bază de date prin care să documentăm aceste crime. Din moment ce guvernul nu le-a pus încă într-un registru, din moment ce încă nu știm cum să categorisim aceste fapte, nu există statistici”, explică Nelly Yakovleva, adjuncta subcomisiei parlamentare pentru egalitatea de gen.

“Dacă nu putem avea evidența violenței sexuale nici măcar în zonele controlate de guvern, vă puteți da seama că ceea ce se întâmplă în zonele pe care nu le controlăm ne este necunoscut.”

Dar victimele abuzurilor sexuale există. Și sunt mii, conform estimării Avocatului Poporului pentru Politicile de Gen, Kateryna Levchenko.

Ea crede că unul dintre motivele pentru care Ministerul Justiției din Ucraina a eșuat este inconsecvența dintre legislația națională și prevederile dreptului penal și umanitar internațional.

Iar Nelly Yakovleva consideră că acest lucru este cauzat de eșecul Ucrainei de a se alătura formal Tribunalului Penal Internațional. Această organizație interguvernamentală a fost stabilită în 2002 la Haga, conform Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale.

“Ucraina nu a ratificat încă Statutul de la Roma, așadar legea ucraineană nu conține clasificarea de care avem nevoie, creată prin Statut - viol, dezbrăcare forțată, sarcină forțată, sterilizare forțată”, încheie Yakovleva.


Scris de Tony Wesolowsky și Tetiana Iarmoshchuk

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG