Marți a avut loc la Palatul Cotroceni ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele Klaus Iohannis. Principalul punct pe agendă l-a constituit analiza războiului din Ucraina și implicațiile sale pentru România.
Membrii CSAT au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei.
La întrevederea de la Cotroceni nu a participat și Vasile Dîncu, care a demisionat în urmă cu o zi și care a fost ministru al Apărării în ultimele opt luni, de când durează războiul din Ucraina, început după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie.
Ședința CSAT a înlăturat dubiile generate prin declarația lui Dîncu
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că lipsa unui titular la Apărare în ședința CSAT nu este un motiv de îngrijorare, pentru că a fost compensată de un interimar care nu doar că e premier, dar care cunoaște problemele ministerului mai bine și decât Dîncu, cu trimitere evidentă la experiența lui Nicolae Ciucă de fost ministru al Apărării.
„Absența fostului ministru al Apărării a fost compensată de prezența ministrului interimar, primul ministru, care cunoaște foarte bine problemele ministerului. Poate chiar mult mai bine decât fostul ministru”, spune Cristian Pîrvulescu.
Cât privește deciziile luate, acestea au fost de natură strategică iar afirmarea sprijinului pentru Ucraina a avut rolul benefic de a înlătura dubiile pe care chiar declarația lui Dîncu le-a instalat.
„Deciziile luate au fost strategice, vizând lunga durată, și au vizat susținerea Apărării în primul rând bugetar, dar și prin definirea unor ținte până în 2040. Iar reiterarea sprijinului pentru Ucraina a fost menită să alunge neclaritățile generate de declarația ministrului Dâncu”, punctează politologul Cristian Pîrvulescu.
La ședința de marți a CSAT au fost analizate propunerile de contracarare a potențialelor amenințări, astfel încât să fie menținută pacea în regiunea Mării Negre și să fie evitată extinderea conflictului, arată Administrația Prezidențială, în comunicatul de presă remis după ședință.
Aceste propuneri vizează: implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forțelor armate, creșterea numărului exercițiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre și valorificarea oportunităților în domeniul economic și al interconectivității din regiunea extinsă a Mării Negre.
Obiectivul prioritar al României rămâne, așadar, cel de întărire a securității și a apărării naționale.
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței l-a reprezentat evaluarea oportunităților de conectivitate din regiune în sectorul energetic și în cel al transporturilor.
În acest sens, membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată de prețurile fluctuante ale energiei.
„Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi”, anunță Administrația Prezidențială.
Sancțiuni împotriva Rusiei și a Belarusului
În același timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generația a IV-a, mici și modulare, cât și consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice și a gazelor naturale.
Totodată, a fost discutată în cadrul CSAT implementarea sancțiunilor internaționale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federației Ruse și a Republicii Belarus.
România a adoptat, până în prezent, opt pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Acestea cuprind sancțiuni țintite împotriva a 1.236 de persoane și 115 entități, precum și măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime și alte bunuri relevante, media.
În acest sens, membrii Consiliului au aprobat actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcții: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare și a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.
Dîncu și demisia
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți, chiar înainte de ședință, decretul prin care a luat act de demisia lui Vasile Dîncu din funcția de ministru al Apărării. El ar fi trebuit să participe marți la festivitățile din Parcul Carol I, acolo unde au fost membrii Guvernului și președintele Klaus Iohannis.
Luni, când și-a anunțat demisia, Vasile Dîncu a motivat gestul „prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei.”
Ulterior, după o întâlnire cu președintele PSD, Vasile Dîncu s-a victimizat și a spus că aude „pe surse” de 6 luni, că ar trebui să demisioneze, degrevându-se, astfel, de responsabilitatea declarațiilor făcute între timp, ca ministru al Apărării unei țări NATO, privind războiul din Ucraina. Într-o contradicție logică cu această declarație, el s susținut că președintele nu i-a cerut demisia până acum și că nici nu i-ar fi făcut vreun reproș.
Expertul în securitate națională Hari Bucur-Marcu a declarat pentru Europa Liberă că demisia era mai degrabă o problemă prea mult amânată și care trebuia rezolvată, pentru că Vasile Dîncu era un om cu prea multe păreri personale neconectate la poziția oficială a României.
Dîncu a provocat reacții pe scena politică românească dar și internațională după ce a susținut, contrar direcției asumate oficial de autoritățile române, că negocierile cu Rusia, țară care a invadat Ucraina, neprovocat și nedeclarat, reprezintă singura şansă pentru încheierea războiului din Ucraina.
„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă, în care, aşa cum au lansat în acest moment ucrainenii, un document politic pentru toate ţările europene şi pentru NATO, un document care încearcă să dea garanţii de securitate pentru Ucraina pentru viitor”, a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV.
