Măsura era previzibilă, vine în contextul mai larg al unor decizii ale CCR, iar consecințele ei pentru justiție pot fi devastatoare.
Formula Ordonanței de Urgență este preferata coaliției PSD-ALDE, neputând fi contetată la CCR decât de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, considerat a se afla în siajul actualei puteri.
"Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnați de către completuri nelegal constituite și care vor putea face contestație în anulare, repuși fiind în termen prin ordonanță, iar instanța, în complet legal constituit, va judeca. Ordonanța de urgență este pregatită. Nu decid eu momentul când o dăm. Eu propun soluția. Am făcut draftul de ordonanță, iar premierul Viorica Dăncila va decide. Eu cred că trebuie în cel mai scurt timp posibil", a anunțat ministrul justiției duminică seara.
Tudorel Toader a mai precizat că nu crede că decizia sa va fi criticată de Comisia Europeană sau de alți parteneri occidentali ai României, pentru că asta ”ar însemna o invalidare a deciziei CCR, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum”.
Prin renunțarea la actualul termen de 30 de zile și extinderea lui asupra tuturor sentințelor definitive date de completurile de 5 judecători de la ICCJ începând cu anul 2014, se dechide calea rejudecării tuturor cauzelor de corupție care vizează demnitari ai statului.
Unul dintre beneficiari este Liviu Dragnea, care a primit în 2016 o condamnare cu suspendare în dosarul ”referendumul” și care acum are pe rolul Înaltei Curți procesul ”angajărilor fictive”, unde a primit o condamnare de 3 ani și 6 luni cu executare în primă instanță.
Dragnea nu este însă singurul, din 2014 și până acum au fost condamnate multe alte ”celebrități” ale lumii politice, cum ar fi Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Alina Bica și Elena Udrea, ultimele două fiind eliberate recent din închisoarea din Costa Rica după ce au făcut contestații în anulare. În total este vorba de sute de hotărâri definite date de Înalta Curte care vor fi anulate ca urmare a contestaților depuse. Procesele vor fi probabil rejudecate.
Rezultatul va fi un blocaj la nivelul ÎCCJ, care va judeca în principal astfel de procese, în contextul în care oricum completurile de 5 judecători sunt aglomerate și termenele foarte lungi. Situația ar putea fi agravată de intrarea în vigoare a prevederii referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care a fost amânată, la presiunile Comisiei Europene, cu doar doi ani, deci până în 2020.
Rejudecarea unor dosare atât de vechi mai ridică problema termenului de prescriere a faptelor, care în multe cazuri a expirat. Altfel spus, mulți dintre cei care vor beneficia de acest OUG dat de guvernarea Dăncilă vor putea fi achitați din acest motiv.
Mai grav este însă faptul că în procesele ce se vor rejudeca (sau care sunt în curs de judecată), există șanse mari să fie anulate toate probele obținte de procurori cu tehnica SRI, ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a declarat nelegale protocoalele SRI-Parchet general din 2009 și 2016. Decizia Curții spune însă că e vorba de ”cauzele pendinte” și că judecătorii vor decide de la caz la caz,
De altfel, ministrul Tudorel Toader a anunțat, tot duminică seara, că va da o altă Ordonanță de Urgență pe această speță, precizând însă că așteaptă motivarea CCR. Anterior, declarase că se va adopta ”o reglementare juridică de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri comise într-un caz, sau altul”.
Reacțiile politice și polemicile nu au întârziat să apară după vestea dată de ministru. Deputatul USR, Stelian Ion, membru în comisia juridică, protestează, într-o postare pe facebook, în primul rând împotriva formulei: OUG-ului, apoi îl acuză pe Tudorel Toader că ” se șterge pe picioare cu Constituția, încălcând principiul neretroactivității”, făcând totodată referire la două decizii ale CCR-633/2018, 9/1994.
Stelian Ion atașează extrase din cele două decizii CCR menționate și a subliniat pasajele care arată că o hotărâre judecătorească "este supusă condițiilor de fond și de formă stabilite de legea sub imperiul căreia a fost pronunțată, fără ca legea nouă să aibă vreo înrâurire asupra ei, deoarece ea este socotită de părțile care au participat în proces că are valoarea unui contract încheiat în momentul pronunțării ei".
În concluzie, Stelian Ion îi recomandă lui Toader să ”mai pună mâna pe carte”
Contestarea la CCR a modului de constituire a completurile de 5 judecători a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă în urma presiunilor și declarațiilor publice ale lui Liviu Dragnea.
Judecătorii constituționali au decis că toate completurile de 5 de la Înalta Curte au fost constituite ilegal, prin încălcarea legii 304/2014, care precizează că toți cei 5 judecători trebuie trași la sorți. Înalta Curte stabilise însă că sunt aleși astfel doar 4 dintre ei, președintele și vicepreședintele fiind membri de drept, fiecare într-un complet.
De atunci au avut loc mai multe trageri la sorți, ultima la începutul acestui an. Dosarul lui Liviu Dragnea a rămas însă la completul de 5 tras la sorți în decembrie 2018, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii care a decis așa.
Completul 1 de 5 judecători a cerut Secțiilor Unite ale Înaltei Curți să dea o decizie, considerând că CSM a schimbat jurisprudența.
