Linkuri accesibilitate

Securitatea, armă electorală. Mai este eficientă la 30 de ani de la revoluție


Recentele atacuri împotriva lui Dacian Cioloș au readus în atenția publică o problemă care părea depășită de trecerea timpului și fără priză la public: Securitatea.

Cioloș a fost acuzat că unul dintre fondatorii partidului este fiul unui fost ofițer de Securitate, Alexandru Iordache. În preziua Convenției Naționale a PLUS, Adrian Iordache, fiul, s-a retras din partid.

Nu este prima oară când când se întâmplă asta în campaniile electorale- în 2004, Traian Băsescu a fost acuzat de colaboraționism cu Securitatea, iar în 2016 Victor Ponta că ar fi ofițer acoperit al actualelor servicii secrete.

Relațiile, directe sau prin contagiune, cu odioasa instituție represivă a regimului comunist sunt iarăși folosite ca armă electorală la 30 de ani de la revoluție și după ce România, indiferent de regimul politic, nu a fost capabilă să adopte o lege a lustrației. Dar pentru ca o astfel armă să fie eficientă, ar trebui ca electoratul să mai rezoneze cu tematica. Se întâmplă asta sau este o temă falsă? În ce măsură introducerea în dezbaterea publică a sintagmelor ”Noua Securitate” și ”statul paralel” au schimbat percepții și au produs confuzie?

Sondajele de opinie nu dau prea multe indicii, știm doar că Ceaușescu și comunismul sunt priviți cu ochi buni de un procent mare din populație. La finalul lui 2018, deci la 29 de ani de la revoluție, potrivit unui sondaj făcut de Institutul pentru Studii Sociale, 64,3% dintre români aveau o părere bună despre fostul dictator. Cam aceleași procente le dă și un sondaj din 2010, realizat de CSOP și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) : 61% considerau comunismul drept o idee bună. Cu toate astea, 41% îl cataloghează drept criminal. Conform studiului menționat, 27% dintre respondenţi consideră că foştii colaboratori ai Securităţii trebuie demişi, 21% susțin că ar trebui ca aceştia să se retragă din funcții și politică, iar 11% propun chiar ca aceştia să primească o interdicţie de a candida, pentru un timp, la funcţii publice.

Nu există însă date, vechi sau noi, despre ce fel de electorat este vorba. Mai precis, dacă sensibilitatea la colaborarea cu Securitatea este mai mare în rândul alegătorilor partidelor de ”dreapta”, PNL, sau a celor nou apărute pe scena politică- USR și PLUS. Este însă o zonă de electorat pentru care clivajul comunism-anticomunism continuă să existe, lucru care s-a văzut la protestele din ultimii doi ani.

Radu Preda, directorul executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului susține că tema e actuală pentru un public restrâns, cel care mai are principii.

” E actuală câtă vreme noi marcăm în curând 30 de ani de la căderea comunismului și măcar din perspectiva acesta pui întrebarea: noi cum stăm de fapt? E interesantă însă pentru un public restrâns, să nu ne facem iluzii, cine crede că transformă tema asta în temă de campanie electorală, se înșală. Majoritatea alegătorilor nu au nici cea mai mică idee despre ce e vorba de fapt, mai degrabă electoratul mic, oamenii care mai au câteva principii și au fost vreme de 30 de ani dezamăgiți sau care au umplut piețele, pentru ei e relevant, poate. În rest, nu.”, a spus Radu Preda pentru Europa Liberă.

Politologul Andrei Țăranu atrage atenția că în România clivajul comunism-anticomunism a fost cel mai profund din toate țările din Europa Centrală și de Est, România fiind singura care a condamnat comunismul ca fiind un ”regim criminal”, iar acest clivaj continuă și în prezent, este în fundal. Ca dovadă că sintagma ”PSD, ciuma roșie” a dat roade, susține Andrei Țăranu pentru Europa Liberă. Încercarea de a compromite adversari politici pe tema Securității are relevanță pentru o categorie socială restrânsă, dar care e influentă, formează idei, este activă în social-media, la proteste, o categorie pe care și-o doresc atât PNL, cât și USR și PLUS. Dar pentru marea majoritate a populației, subiectul apartenenței la Securitate sau la partidul comunist este complet irelevant”.

Mai exact, aruncarea pe piată a unor informații legate de relațiile cu Securitatea, reale sau inventate, are rolul de a decredibiliza în ochii propriilor alegători, mai sensibili la subiect. Este cazul lui Dacian Cioloș, care, pentru a fi decredibilizat, a fost acuzat că printre fondatorii noului său partid se află fiul unui fost maior de Securitate.

Pe de altă parte, folosirea insistentă în ultimii ani a unor sintagme de genul ”Noua Securitate”, ”statul paralel” și altele în același registru induc confuzie în rândul publicului, în special cel tânăr, mai neinstruit, care poate ajunge să pună semnul egal între Securitatea lui Ceaușescu și actualele servicii secrete și justiție. Nu de puține ori liderii PSD- ALDE, de la Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și, până nu demult, Victor Ponta, plus mulți alții din această zonă și televiziunile aflate în siajul acestora au afirmat public că procurorii DNA sunt exact ca procurorii lui Ceaușescu, că actualele servicii secrete fac ”poliție politică” exact ca Securitatea înainte. În condițiile în care deconspirarea Securității nu a fost făcută până la capăt, perpetuându-se confuzia și pe fondul apetitului pentru conspiraționism al populației, acest transfer de roluri de la vechea Securitate la ”Noua Securitate” poate să prindă la un public mai larg, spune istoricul Mădălin Hodor.

”Tema e puțin cunoscută, a fost prost gestionată, tot trecutul a fost prost gestionat, nimeni nu știe exact ce a făcut și ce era Securitatea, iar pe acest fond e simplu să spui Noua Securitate, care e ceva ocult, care face dosare, cu DNA, cu serviciile secrete, cu SRI, cu protocoalele secrete, e o temă pe care au întors-o ca să le folosească lor și dau în cap cu ea exact celor care au militat pentru reformarea societății, lustrație, deconspirarea Securității. Ambalată în forma asta, cu statul paralel, care are niște practici exact ca Securitatea din comunism, începe să țină la un public mai larg, pentru că îi livrezi conspirații. E un public mai tânăr, care are o educație precară în direcția asta, care își ia informațiile de pe Net, că n-are de unde să le ia, noi nu avem cursuri de istoria comunismului în școli, nu se predă așa ceva, un public care știe la nivel general că Securitatea a fost ceva rău, dar habar n-are de ce. E o chestie de propagandă, parșiv făcută pentru că asociază o temă adînc întipărită în mentalul colectiv: securitatea e ceva rău, pe care o proiectează pe realitățile prezente. Manipulează și trecutul, și prezentul”, spune pentru Europa Liberă istoricul Mădălin Hodor.

Faptul că tema Securității a fost legată în ultima vreme de regimul Băsescu și prin dezbaterile publice de ”statul paralel ” a câștigat o populație ceva mai tânără care nu a avut contact cu comunismul, o populație între 30-50 de ani”, susține și sociologul Vasile Dâncu. Dar, atrage el atenția, ”ele nu devin argumente importante pentru vot, efectul unor asemenea dezbateri și teme în spațiul public nu durează mult, sunt ceea ce în sociologie numim efecte epidermice”.

”Cei care scot pe tapet astfel de teme nu au încredere în ceea ce spun sociologii, psihologii, partidele sunt conduse după orizonturile culturale și de așteptare ale liderilor lor, indiferent că sunt partide de stânga sau de dreapta. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani arată că politica noastră a fost, din nefericire, mai mult orientată spre trecut decât spre viitor. De aceea acum unii speculează din nou despre trecut sau despre o confuzie a prezentului cu trecutul. Unii planificatori politici, mai ales care vin din afară, cum își aduc toate partidele, văd că dezbaterea despre trecut funcționează și atunci inventează sintagme legate de trecut, despre trecutul oamenilor politici, mai degrabă. Pe termen scurt reușesc, dar după cum vedeți avem mereu alternativă, din 4 în patru ani se schimbă puterea în România”.

Cum nimic nou nu e sub soare, regula este că atacurile si acuzele vin din partea adversarilor politici. În 2004, scandalul ”Băsescu-securist” a fost declanșat de Grupul de Investigații Politice, deținut de Mugur Ciuvică, fost angajat al trustului Intact al lui Dan Voiculescu și permanent invitat la Antena 3, iar cel care a susținut că Victor Ponta a fost ofițer sub acoperire SIE a fost chiar Traian Băsescu în campania pentru prezidențiale din 2016. Niciuna dintre acuzații nu a fost demostrată, Băsescu a primit de la CNSAS adeverință de necolaborare, iar scandalul despre Victor Ponta s-a stins imediat după alegeri.

De-a lungul timpului mai mulți politiceni au fost dați în vileag pentru colaborarea lor cu Securitatea, dar asta nu i-a impiedicat nici să candideze, nici să fie aleși. Poate cel mai spectaculos caz este cel al lui Dan Voiculescu, ales senator în 2012 în pofida scandalului legat de turnătoriile sale la Securitate și de decizia CNSAS.

XS
SM
MD
LG