Cu toată opoziția pe care o va face probabil guvernul român față de nominalizarea lui Kovesi, ea nu va atârna prea greu în balanță. Motivul? Imaginea proastă a executivului de la București la nivel european și negocierile politice. Acestea vor fi decisive, mai ales poziția Franței și a Germaniei, țări care au candidați pe lista scurtă, dar și interese în contrabalansarea populismului.
Reamintim că CEDO a admis de principiu plângerea Laurei Codruța Kovesi prin care contestă revocarea sa din funcție.
Supărarea lui Toader poate fi explicată și prin faptul că în scrisoarea pe care i-a adresat-o șeful Comitetului de Selecție, Ulrike Haberl-Schwarz, se spune negru pe alb că cei trei figurează pe listă ”în ordinea preferinței” și că au ”calificarea și experiența cerute de această înaltă funcție”. Nu mai e deci niciun dubiu că Laura Kovesi este preferata Comitetului, ceea ce probabil i-a lăsat un gust amar lui Toader el fiind cel care i-a cerut revocarea din funcție, a contestat la Curtea Constituțională refuzul președintelui Iohannis de a semna decretul și a dus o îndelungată campanie împotriva acesteia.
Toader a amenințat că va face tot posibilul să blocheze această candidatură și a spus că îi va informa pe ministrii de justiție din UE despre ”abuzurile” fostei șefe a DNA”. Cum începând de joi, 7 februarie, la București se ține Consiliul JAI, Toader va avea ocazia să le comunice personal acestora informațiile despre Kovesi.
"Cred că membrii Comisiei de selecţie nu cunosc abuzurile comise de către Laura Codruţa Kovesi în detrimentul cetăţenilor, în detrimentul statului de drept. În Franţa sau în Germania, un procuror nu ar putea să comită atâtea abuzuri, pentru că ar fi eliberat din sistemul judiciar. Chiar dacă în zilele de joi şi vineri vom avea un Consiliu informal JAI, la care vor participa majoritatea miniştrilor de justiţie din statele membre ale UE, mâine dimineaţă voi trimite decizia CCR privind demiterea din funcţie, fiecărui ministru de justiţie", a declarat Tudorel Toader.
Cât de importantă este însă această opoziție fățisă pe care o va face ministrul justiției, cel care prezidează Consiliul JAI, și în ce mod poate guvernul român împiedica numirea lui Kovesi ca procuror-șef european? Poate ajunge cineva într-o asemenea poziție fără sprijinul statului de proveniență, ba chiar împotriva dorinței acestuia? Răspunsul este mai complicat.
Negocieri și interese
În primul rând, o funcție de o asemenea importanță este rezultatul unor negocieri politice, așa cum a fost, în ultimă instanță, chiar instituția procurorului european, născută greu și în urma opoziției mai multor state.
Surse de la Bruxelles au spus pentru Europa Liberă că Franța insistă pentru propriul candidat, procurorul Jean-Francois Bohnert, dar că Germania ar fi dispusă să cedeze (candidatul ei e Andres Ritter) dacă ar primi în schimb președinția Băncii Central Europene. Numai că, spun sursele noastre, președinția BCE, funcție extrem de importantă, nu va intra în acest ”pachet de negociere”, ci în cel de după alegerile europarlamentare. Atunci, în funcție de rezultatul alegerilor, se vor negocia ”funcțiile grele”, președinția Comisiei și a Consiliului.
Șansele lui Kovesi ar crește semnificativ dacă ar avea de partea ei o țară importantă, cum ar fi Germania de exemplu. Aici ar putea juca un rol și președintele Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, este important și ce semnal va dori să dea axa franco-germană. Nu este exclus ca numirea unui procuror-șef european dintr-una din țările cu probleme în respectarea statului de drept să se dorească a fi un mesaj și pentru alte state care s-au angajat pe acest drum, cum ar fi Polonia și Ungaria. Oricum, susțin sursele Europei Libere, chiar și faptul că Laura Kovesi este candidatul plasat în top este în sine un semnal, atât pentru guvernul român, cât și pentru Polonia și Ungaria.
Un semnal pe care guvernul de la București se pare că nu l-a înțeles din moment ce a ales formula războiului până la capăt cu Kovesi.
Procedura și socoteala
Calculele politice contează și din perspectiva mecanismului de vot, mai exact a instituției care va avea ultimul cuvând în decizia asupra procurorului șef european.
Monica Macovei a explicat pentru Europa Liberă că miercuri va avea loc o ședință a consilierilor pe justiție ai grupurilor parlamentare, care vor stabili exact procedura și cine va da votul final.
Astfel, în 18 și 19 februarie va avea loc audierea candidaților în Comisia LIBE, care va fi o audiere publică, după care urmează votul în comisie.
Acesta nu va fi singurul vot, se pare că va exista un vot și din partea Comisiei COREPER, care e formată din ambasadorii la Bruxelles ai ţărilor UE. Cele două comisii, LIBE și COREPER, vor negocia numele candidatului, care va fi stabilit prin consens și va merge în plenul Parlamentului european, unde se va votul final.
Practic, decisive vor fi cele două comisii, LIBE și COREPER. Macovei susține într-un interviu pentru Europa Liberă că a aflat că ambasadoarea României la Bruxelles nu va vota pentru Kovesi.
Ce poate deci face Toader în Consiliul JAI, pe care îl prezidează în virtutea faptului ca România deține președinția rotativă a Consiliului UE? Nu foarte multe, pentru că acolo votul se dă cu majoritate simplă, motiv pentru care România nu va reuși să-l încline în defavoarea lui Kovesi.
În Parlamentul european și în Comisie se cunoaște bine situația din România și a derapajelor de la statul de drept, ca dovadă raportul MCV extrem de critic de la finalul anului trecut și Rezoluția adoptată de parlament cu majoritate de voturi, printre care s-au numărat și destule voturi venite din partea socialiștilor europeni și a ALDE, grupuri politice din care fac parte PSD și ALDE din România.
Ce vor face europarlamentarii români
Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE și care va candida din partea PNL la alegeri, a declarat pentru Europa Liberă că ”PNL va fi serios și va susține candidatul român pentru această poziție foarte importantă și vom folosi toate pârghiile de care dispunem pentru un rezultat favorabil”.
Monica Macovei a declarat la rândul ei că i se pare inadmisibil ca Tudorel Toader să nu susțină candidatura lui Kovesi și l-a acuzat pe acesta că ” trădează interesele țării”.
Și USR a ieșit la rampă cu declarații de susținere a lui Kovesi și de critică la adresa lui Toader. USR amintește că revocarea Laurei Codruța Kovesi” a fost o comandă politică din partea unor infractori, fără nicio bază juridică” și cere PSD ” să dea dovadă de patriotism așa cum clamează și să susțină o româncă pentru o poziție atât de importantă la nivel european”.
Juriul care a selectat candidații pentru funcția de procuror șef european
1. Peter FRANK. Procuror general în Germania din octombrie 2015.
2. Ulrike HABERL-SCHWARZ. Judecător austriac, vicepreședinte Eurojust. Președinta comitetului de selecție.
3. Theodoros IOANNIDES. Avocat, Cipru.
4. Saale LAOS, judecător la Curtea Supremă din Estonia, șefa secției penale din 2017.
5. Jean-Claude MARIN. Procuror general pe lângă Înalta Curte de Casație din Franța, între 2011 și 2018.
6. Ján MAZÁK. Judecător și președinte al Curții Constituționale din Slovacia, membru al Comisiei de la Veneția din 2004, avocat general pe lângă Curtea Europeană de Justiție din Luxembourg.
7. María de los Ángeles GARRIDO LORENZO. Procuror în cadrul Parchetului General spaniol.
8. Marin MRČELA. Președintele GRECO (Grupul statelor împotriva corupției)
9. Antonio MURA. Procurorul general al Italiei, membru în Consiliul Europei.
10. Vítor Manuel DA SILVA CALDEIRA. Judecător, Curtea Europeană de Conturi.
11. Martine SOLOVIEFF. Procuror general în Luxembourg, numită în februarie 2015.
12. Raija TOIVIAINEN. Procuror general în Finlanda, numită în funcție în august 2018.
