Țările est europene cer ajutor la Washington pentru ele și Ucraina
Diplomati din sase tari est-europene au facut marti un apel la senatori americani sa ii sprijine in fata ingerintelor Rusiei, inclusiv a atacurilor cibernetice, insistand totodata ca sanctiunile impuse Rusiei nu ar trebui ridicate curand.
Apelul a fost lansat de ministrul de Externe al Ucrainei, precum si de ambasadorii la Washington ai Poloniei, Georgiei, Letoniei, Lituaniei si Estoniei, care au participat la audierile din cadrul subcomisiei pentru buget sin Senatul american pe tema activitatilor Rusiei in tarile lor.
"Până când Rusia nu pleacă de pe pământul ucrainean, sancțiunile nu ar trebui relaxate, ba dimpotrivă", a declarat șeful diplomației ucrainene Pavlo Klimkin.
Alți diplomați au fost de acord, descriind eforturile țărilor lor și ale altora de a-și reduce dependența față de gazul natural rus. "Ne gândim în mod real la diversificare", a declarat , ambasadorul Poloniei la Washington.
Senatorul republican Lindsey Graham, președintele subcomisiei care supraveghează activitatea Departamentului de Stat și a ajutoarelor internaționale, a intervenit în cadrul subcomisiei pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump nu ține piept Moscovei și că ar putea ridica sancțiunile impuse după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
Graham a declarat că susține continuarea acordării de ajutor, apreciind că este important și pentru securitatea SUA. "Cu cât sunteți mai în siguranță, cu atât vom fi și noi mai în siguranță", a declarat Graham.
Membrii comitetelor pentru buget din Congres vor începe în curând să elaboreze planuri de cheltuieli pentru următorul an, iar administrația Trump a discutat deja despre reduceri semnificative în ceea ce privește bugetul alocat pentru ajutoare străine, precum și Departamentului de Stat.
Graham a declarat că dorește o relație mai bună cu Rusia, dar că acest lucru nu se va întâmpla până când Rusia nu se va schimba. Senatorul republican a intervenit la scurt timp după ce a luat masa cu Trump și le-a spus diplomaților că se așteaptă ca noul președinte să fie un bun aliat.
În ianuarie, SUA au început cea mai amplă reconsolidare militară în Europa din ultimele decenii, odată cu sosirea în Polonia a 2.700 de militari americani, după ce regiunea a cerut trupe americane și ale NATO ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia în 2014.
Diplomații au descris comportamentul Rusiei drept "război hibrid", care combină atacuri cibernetice cu propaganda și amenințarea sau folosirea forței. De exemplu, ambasadorul georgian la Washington, David Bakradze, a descris emisiunile ruse la posturile de radio care i-au descurajat pe georgieni să sprijine eforturile țării lor de a se alătura NATO.
Ministrul de externe Pavlo Klimkin a detaliat senatorilor SUA câte arme din Rusia sunt acum în Donbas
În Ucraina, în teritoriile ocupate de separatiștii proruși, există mai mult de 100 de tancuri rusești, 800 transportoare blindate, 1.000 sisteme de artilerie și 200 sisteme multiple de rachete, a spus Klimkin.
Toate aceste arme, și cei peste 4.000 de soldați ai trupelor ruse regulate, se află acum în teritoriile ocupate din Donbas, a declarat șeful Ministerului de Externe ucrainean.
„Singura cale posibila de relaționare cu Rusia este de pe poziție de forță și solidaritate internațională. Niciun fel de alte acorduri nu trebuie încheiate cu Rusia până când ea nu își îndeplinește obligațiile asumate. Cer acestui subcomitet sprijin puternic în mai multe moduri. Arme defensive, precum și continuarea sprijinului militar și tehnic, care vor trimite semnalul corect Kremlinului”- a spus Klimkin.
Înainte de participarea la audierile din Congresul SUA, marți, Pavlo Klimkin s-a întâlnit la Washington cu secretarul american de stat, Rex Tillerson, cu care a discutat posibile măsuri pentru ca „Rusia sa respecte partea sa a acordurilor de la Minsk”.
Rusia nu recunoaște jurisdicția ONU in cazul procesului intetat de Ucraina
Curtea Internațională de Justiție de la Haga nu are competențe pentru a judeca în cazul procesului intentat de către ucraina Rusiei, a declarat astăzi la Haga Roman Kolodkin, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe.
„În februarie 2014 a fost o lovitura de stat violentă la Kiev”, – a spus Kolodkin. În introducerea la discursul său el a repetat de mai multe ori teza ”loviturii de stat”, lansata de propaganda rusa: „lovitura de stat sângeroasș”, „lovitura de stat violentă”, „răsturnarea puterii” în Ucraina.
Reprezentantul Mosocvei a asigurat Curtea Internațională de Justiție, că „lovitura de stat” a fost cauza principala a ostilităților armate din Donbas.
„Toate acestea au condus la un război civil în estul Ucrainei”, – a spus el.
Curtea nu poate fi competentă, a spus el, pentru că Ucraina încearcă să contopească două cazuri și două situații diferite: Crimeea și Donbasul.
Potrivit plangerii depuse in instanta de Ucraina, fortele separatiste spriinite de Moscova au comis acte de terorism. Printre actiunile invocate se numara bombardarea unor zone rezidentiale, dar si doborarea avionului Malaysian Airlines MH17, in iulie 2014, soldat cu moartea a 298 de pasageri si membri ai echipajului.
In septembrie 2016, o echipa de ancheta formata din sase tari si condusa de Olanda a conchis ca avionul a fost doborat de o racheta Buk, de fabricatie rusa, lansata dintr-o zona controlata de fortele pro-ruse. Echipa nu a identificat deocamdata suspecti.
Rusia a respins concluziile procurorilor internationali, sustinand ca sunt partinitoare si motivate politic.
De regula, procesele la ONU dureaza ani de zile. Desi deciziile sale sunt finale si au caracter obligatoriu, instanta nu are nici un mijloc de a impune respectarea lor. Intr-un caz similar, deschis de Georgia impotriva Rusiei, Curtea Europeana de Justitie si-a declinat competenta in anul 2011.
Rusia în fața Curții Internaționale de Justiție, acuzată de "terorism" de Ucraina
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) ONU începe astăzi audierile în procesul intentat de Ucraina împotriva Rusiei, se anunță pe site-ul Curții Internaționale de Justiție.
Pe 16 ianuarie, Ucraina a depus la Curtea Internațională de Justiție a ONU o plângere împotriva Rusiei în legătură cu încălcarea de către Federația Rusa a Convenției internaționale privind combaterea finanțării terorismului și Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Ucraina cere CIJ să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt "oricărui sprijin" — financiar, armat sau în resurse umane — rebelilor din țară, precum și la ceea ce Kievul califică drept "discriminare" față de minoritățile din Crimeea anexată de Rusia.
Ea cere de asemenea despăgubiri pentru atacurile efectuate, potrivit ei, împotriva civililor în timpul celor aproape trei ani de conflict.
Acest demers intervine în timp ce escaladarea confruntărilor între armata ucraineană și rebelii proruși a făcut 35 de morți la începutul lunii februarie pe linia frontului în orășelul industrial Avdiivka, aflat sub control ucrainean.
Conflictul s-a soldat deja cu peste 9.600 de morți de la declanșarea sa în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii de către Rusia.
Potrivit Kievului, Federația Rusă a "sfidat atunci în mod nerușinat Carta Națiunilor Unite, ocupând cu forța militară" Crimeea și încercând apoi "să legitimeze acest act de agresiune" printr-un referendum "ilegal".
Ucraina, fostă republică sovietică, estimează că Rusia încalcă Convenția internațională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, supunând sistematic minoritatea tătarilor din Crimeea abuzurilor și reprimându-le exprimarea politică și culturală a identității.
În fine, Ucraina dorește să vadă Rusia "despăgubind integral prejudiciul provocat prin toate actele de terorism pe care Federația Rusă le-a provocat, facilitat sau favorizat", inclusiv prin prăbușirea avionului MH17 al Malaysia Airlines, doborât de o rachetă în estul Ucrainei. Kievul acuză Moscova că are responsabilitate în această tragedie, ceea ce Rusia dezminte.
O "amplă delegație" de circa 35 de reprezentanți, între care "membri ai diferitelor agenții, experți și avocați", vor asista la cele patru zile de audieri în fața CIJ, care vor începe luni și se vor încheia joi, a indicat pentru AFP un reprezentant al Ambasadei Rusiei.
Creată în 1945 pentru a rezolva conflictele între state, cea mai înaltă instanță judiciară a ONU urmează acum să aprecieze dacă ea va judeca în întregime dosarul. Cei 15 judecători permanenți trebuie de asemenea să ia o decizie privind "măsurile de protecție" cerute de Kiev, între care și un ordin dat Moscovei de a "se abține de la orice act care ar risca să agraveze sau să extindă diferendul".
Parlamentul portughez califică Holodomor drept genocid
Deputații portughezi au aprobat rezoluția privind recunoașterea Holodomorului din Ucraina drept genocid al poporului ucrainean.
Documentul adoptat de Parlamentul portughez condamnă Holodomorul din Ucraina în 1932-1933 și îl recunoaște drept genocid comis de „regimul totalitar comunist al lui Stalin”.
„Exprimam solidaritatea cu poporul din Ucraina și recunoastem (Holodomor – n.r.) genocidul care a dus la moartea a aproximativ 7 milioane de ucraineni în 1932-1933 în Ucraina”, – se arata în textul rezoluției.
"Holodomor-ul a fost planificat și executat la scara unui genocid. Scopul imperiului (sovietic) era să elimine orice posibilitate de autodeterminare pentru Ucraina", a spus la Kiev președintele Petro Poroșenko.
În 1932, regimul lui Stalin a început o campanie de colectivizare forțată în timpul căreia au fost naționalizate semințe, grâu, făină, legume și vite, ceea ce a făcut ca țăranii să ajungă să moară de foame. Potrivit istoricilor ucraineni și occidentali, această foamete, provocată intenționat de puterea sovietică, viza să distrugă veleitățile de independență ale Ucrainei.
Rusia denunță însă această interpretare, în timp ce Ucraina încearcă să obțină la ONU desemnarea acestei foamete drept genocid.