Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

11:02 12.12.2013

UE și dilema Timoșenko



Mare stinghereală la Bruxelles în legătură cu Iulia Timoșenko. Brusc, după două umiliri de către Kiev ale înalților oficiali europeni, respectivii umiliți își dau seama că ceva important le-a scăpat din mentalitatea celor cu care negociau. Mai întâi, comisarul UE pentru extindere Štefan Füle era gata, cu câteva zile îninte de Vilnius, când Rada a respins legea ce ar fi eliberat-o pe Timoșenko, să zboare imediat la Kiev să îl convingă pe Ianukovici… când, deodată, s-a anunțat că de fapt Ucraina nici măcar nu va semna Acordul de Asociere. Ianukovici nici nu era de altfel la Kiev, se aranjase să viziteze Austria în acea zi, iar din cei rămași acolo nimeni nu se căznise să avertizeze la Bruxelles să nu se mai frământe atâta. Füle a fost nevoit să își anuleze zborul.

Incă au avut noroc, Barroso și Van Rompuy și Ashton, că asta s-a întâmplat cu câteva zile înainte de Vilnius, ca să le lase ceva timp să își revină și să încropească altceva: anunțul grăbit anterior cu ridicarea vizelor pentru moldoveni arăta că cineva din eșaloanele inferioare ale Comisiei pregătise totuși ceva de prezentat ca un succes la Vilnius.

A doua umilire a venit săptămâna asta, marți seara, după baia de mulțime a șefei diplomației europene Catherine Ashton. Ianukovici i-a promis lui Ashton că va negocia cu opoziția și manifestanții, ba chiar a lăsat de înțeles că l-ar putea lepăda pe premierul Mikola Azarov… ca la câteva ore după aceea poliția să dea asaltul pentru a goli piața.

Incetul cu încetul, apare limpede, chiar și la Bruxelles, că e vorba de două logici diferite, cu reguli diferite. Și, deodată, întreaga insistență - brusc dispărută azi - pe cazul Iuliei Timoșenko apare ca o mare eroare strategică. Diplomații de la Bruxelles nu au realizat în ce măsură insistența lor pe ceea ce numeau „justiție selectivă” putea fi iritantă la Kiev. Pe deasupra, nimeni nu și-a dat osteneala să studieze într-adevăr dosarul condamnării fostei șefe a opoziției. Europenii nu au adus argumente juridice, nu au arătat în ce măsură justiția ucraineană ar fi derapat în acest caz. Au cerut doar, cu insistență, să fie eliberată, ceea ce a sfârșit prin a da impresia că și ei doresc un soi de „justiție selectivă”, sau à la carte.

Rezultatul este că astăzi niciun oficial european nu mai pomenește de Iulia Timoșenko.
----

Iulia Timoșenko e vizitată la spital de Dalia Grybautskaite, președinta Lituaniei, țara care deține președinția rotativă a UE.
Iulia Timoșenko e vizitată la spital de Dalia Grybautskaite, președinta Lituaniei, țara care deține președinția rotativă a UE.

14:46 12.12.2013

Revista presei - Ucraina „rechinului” Ianukovici si neputincioasa UE

Vitali Kliciko, lider al opozitiei si fost campion de box
Vitali Kliciko, lider al opozitiei si fost campion de box

Jocul tulbure al lui Viktor Ianukovici, scrie la Bruxelles Le Soir. Le Soir, ca majoritatea presei, subliniază tentativa forțelor speciale ale poliției (Berkut) de a ocupa Maidanul. „S-a văzut de multă vreme că nu se poate avea încredere în declarații și promisiunile lui Ianukovici”, continuă ziarul belgian. Politologul ucrainean Serghei Kiselov e citat cu afirmația: „Ianukovici voia să arate cine e cel care conduce țara. In vreme ce negocia cu Ashton, el știa deja că poliția va interveni în timpul serii.”

Cât despre sugestia ucraineană că în schimbul a 20 de miliarde de euro Kievul ar fi gata să semneze, pentru că atât ar pierde din partea Rusiei, Le Soir remarcă dezechilibrul situației. Ajutorul european adus Ucrainei s-a ridicat la 2,5 miliarde de euro... din 1991 încoace.

Kievul îi face Uniunii Europene o propunere indecentă, titrează Die Welt, cu trimitere probabil la celebrul film cu Robert Redford și Demi Moore, deși în cazul Ucrainei rolurile sînt inversate, pentru că aici sărăntoace e cea care solicită suma obscenă în schimbul promisiunii unei împerecheri de vis.

Ianukovici rechinul se intitulează un comentariu tot în Die Welt (Schlitzohr Janukowitsch, Schlitzohr în sensul de escroc). Autorul, Jacques Schuster, cere insistent Vestului să nu cedeze în fața șantajului omului de la Kemlin.

Knock-out tehnic e titlul comentariului din cotidianul berlinez de stânga Tagesspiegel. Ziarul critică pasiunea liderilor europeni precum Ashton sau (încă) ministrul german de externe Guido Westerwelle pentru opozantul - fost campion de box - ucrainean Vitali Kliciko, cu care vizitatorilor le place să se pozeze pe Maidan.Vesticii nu știu că electoratul lui Kliciko e foarte diferit de el. Faptul că UE ajunge să-l sprijine pe Kliciko e din disperare, nu din convingere. La fel, ar trebui recunoscut faptul că Acordul de Asociere nu oferă prea mult Ucrainei, iar surpriza mimată a europenilor e deplasată.

In Franța, Le Monde, Libération și La Croix au câte un editorial în care cer UE să acționeze ferm, in vreme ce Le Figaro evidențiază că Franța a fost luată pe neașteptate de revoluția de la Kiev. Tot Le Figaro titrează: Ucraina amenințată să explodeze și explică linia de fractură între creștinismul occidental și cel ortodox care scindează de secole Ucraina.

Libération subliniază în același timp că Ucraina e o țară născută abia acum 20 de ani și că în realitate Rusia, și mai ales Putin, nu a acceptat niciodată această independență.

International New York Times (fostul Herald Tribune) scrie că prinși între UE și Rusia, liderii ucraineni debusolați au devenit tot mai imprevizibili, făcând declarații din ce în ce mai bizare.
Mai sobru, Wall Street Journal face o analiză a economiei Ucrainei, subliniind că țara nu mai are lichidități, cash.

Moscovitul Kommersant pare a fi singurul ziar care găsește demn de remarcat că fostul premier polonez (și geamăn neconsolat) cere UE sa impună sancțiuni Ucrainei. Kommersant caută însă doar să provoace puțin dramatism, în acord cu semnul tare (ъ) care îi ornează titlul: Коммерсaнтъ...

In sfârșit, fără legătură cu presa, să mai spunem că în Parlamentul georgian s-au bătut ieri în legătură cu Ucraina. Un deputat din Partidul Național al lui Saakașvili (Единое национальное движение), pe numele lui Gheorghi Baramidze, a cerut să se adopte un document în sprijinul protestatarilor din Kiev, în care să se condamne acțiunile poliției. Un deputat al partidului puterii l-a contrazis și s-a ajuns la încăierare. Ucraina divizează într-adevăr spiritele.

Georgienii în sprijinul demonstraţiilor pro-europene din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00


---

16:37 12.12.2013

De unde vine termenul de Maidan?

Proteste pe Maidanul din Kiev.
Proteste pe Maidanul din Kiev.

Maidan e piața centrală din Kiev, termenul venind in turcă (prin tătarii din Crimeea). Româna (cea din România, nu însă și din Republica Moldova) e singura limbă în care maidan a luat un sens depreciativ.

Venit din turcă, meydan a intrat în toate limbile care au avut de-a face cu Imperiul Otoman, inclusv așadar în Ucraina. In turcă, însă, termenul vine din persană și arabă. Termenul persan care desemnează o piață vine însă la rândul lui din arabă, unde medina înseamnă pur și simplu oraș. Araba însăși luase medina din siriacă și ebraică, in ebraica modernă medina desemnând statul, Medinat Israel. In arabă, de asemenea, e numele orașului prin excelență în care se refugiase Mahomed : Medina.

Este vorba. În orice caz de un termen care trimite la un urbanism avansat, iar în majoritatea limbilor afară de arabă și ebraică maidan desemnează o piață pietruită, un loc central.

Doar în română maidan e practic un teren viran și nepietruit prin definiție... La Kiev e piața centrală a capitalei; la români maidan e doar un teren abandonat... Trimitere la două noțiuni diferite de istorie a urbanismului. Nu ar trebui să ne mirăm: străzile din București erau în trecut atât de noroioase, șuvoaie mocirloase acoperite cu scânduri, încât au fost numite... poduri: Podul Mogoșoaiei, de pildă (Calea Victoriei de azi).

---

17:32 12.12.2013
Parlamentul European de partea Maidanului

EUcraina
EUcraina


Reuniți în sesiune plenară, eurodeputații au adoptat joi 12 decembrie o rezoluție care afirmă că „rezultatul summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, din 29 noiembrie, arată că UE trebuie să facă mai mult pentru a sprijini aspiraţiile europene ale partenerilor săi europeni“.

Parlamentul condamnă presiunea Rusiei asupra Ucrainei, Armeniei şi a altor parteneri estici ca să îi îndepărteze de la semnarea tratatelor cu UE, si cere Uniunii şi statelor membre să răspundă. Parlamentul cere Comisiei să ia în calcul măsuri, dacă Rusia încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului prin sancţiuni comerciale motivate politic împotriva UE şi a partenerilor săi.

Ucraina - o ocazie pierdută

Deputaţii deplâng decizia preşedintelui ucrainean Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere, numind aceasta „o mare oportunitate ratată”. Ei cer ca o misiune a Parlamentului European să meargă în Ucraina cât de curând posibil şi subliniază că există posibilitatea de a organiza alegeri noi, un instrument al oricărei democraţii, „atunci când este nevoie de o reînnoire a legitimităţii populare”.

Armenia

Rezoluţia exprimă regretul Parlamentului privind decizia Armeniei de a se alătura Uniunii Vamale cu Rusia, după mai mult de trei ani de negocieri privind asocierea cu UE, cerând autorităţilor armeniene să respecte dreptul poporului de a manifesta împotriva lor.

Rusia - la distanţă

Parlamentul „respinge foarte ferm” orice propunere de a include Rusia în acordurile de asociere dintre UE şi partenerii estici.

---

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG