NATO avertizează Moscova şi Minsk să nu-i mai ameninţe partenerii
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia şi Belarus să nu ameninţe partenerii organizaţiei nord-atlantice, după deturnarea de către autorităţile belaruse a unui avion de pasageri.
"Suntem desigur pregătiţi, în caz de urgenţă, să protejăm şi apărăm orice aliat împotriva oricărui tip de ameninţare venită din partea Minskului şi Moscovei", a declarat Stoltenberg pentru publicaţia germană Welt am Sonntag. "Suntem vigilenţi şi urmărim îndeaproape ce se întâmplă în Belarus", a adăugat secretarul general al NATO, apreciind că Belarusul devine "tot mai dependent" de Rusia.
Stoltenberg a afirmat că NATO este serios îngrijorat de cooperarea mai strânsă dintre Moscova şi Minsk din ultimele luni. "Am învăţat din trecut că Rusia a încălcat masiv integritatea teritorială a unor state precum Ucraina, Georgia şi Republica Moldova", a spus el, care a amintit că "NATO este o alianţă defensivă".
În urmă cu două săptămâni, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a obligat o cursă comercială operată de compania Ryanair între două capitale ale Uniunii Europene - Atena şi Vilnius - să aterizeze de urgenţă la Minsk. Jurnalistul disident Roman Protasevici şi iubita lui, Sofia Sapega, pasageri la bordul acelei curse, au fost arestaţi.
În contextul în care UE a răspuns la acest incident cu sancţiuni împotriva Belarusului, preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit pe Lukaşenko pentru discuţii şi a declarat că Moscova va susţine Minskul cu credite în valoare de 500 de milioane de dolari. Totodată, Putin şi-a reafirmat sprijinul pentru Lukaşenko, în confruntarea acestuia cu Occidentul.
Stoltenberg a mai declarat că situaţia din Belarus va fi discutată la summitul NATO care va avea loc la Bruxelles în 14 iunie, la care va participa şi preşedintele american Joe Biden. Secretarul general al NATO a spus că recent anvergura programului Parteneriatul pentru Pace (PFP) cu Belarus a fost redusă semnificativ şi că va continua să fie revizuită.
Totodată, NATO a adoptat o abordare cu două componente faţă de Rusia, care constă din descurajare şi dialog, a explicat Stoltenberg, adăugând: ne ţinem de această abordare. NATO trebuie să menţină dialogul "cu vecina noastră Rusia" despre controlul armamentelor şi provocările politice, îndeosebi în perioade dificile, a spus secretarul general al NATO. "Dacă nu vorbim unii cu alţii, nu ne putem nici soluţiona disputele şi nici îmbunătăţi înţelegerea reciprocă", a spus Stoltenberg.
Joe Biden îl primește luni pe Stoltenberg pentru a pregăti summitul NATO
Joe Biden îl va primi luni, 7 iunie, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a pregăti summitul liderilor Alianţei Nord-Atlantice care va avea loc săptămâna viitoare şi a-şi coordona abordările cu privire la Rusia şi China.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunţat vineri planurile lui Biden de a-l primi pe Stoltenberg cu numai o săptămână înaintea summitului NATO, prevăzut să se desfăşoare la Bruxelles în data de 14 iunie şi la care va asista şi preşedintele american.
Biden şi Stoltenberg vor discuta despre summit "şi multe teme de pe agenda NATO, inclusiv despre readaptarea securităţii transatlantice pe fondul sfidărilor reprezentate de Rusia şi China", a explicat Psaki în conferinţa de presă zilnică.
Cele două înalte oficialităţi vor aborda şi rolul NATO în faţa "unor ameninţări precum atacurile cibernetice şi schimbările climatice" şi vor discuta şi despre cum să menţină "o împărţire echitabilă a responsabilităţilor între aliaţi".
Întâlnirea cu Stoltenberg se va produce cu două zile înaintea primului turneu internaţional în calitate de preşedinte al lui Biden, care se va deplasa la Cornwall (Regatul Unit), Bruxelles şi Geneva în perioada 9-17 iunie.
În Bruxelles, Biden va lua parte la summitul NATO şi la summitul SUA-UE, după participarea la reuniunea G7 din Cornwall şi înainte de deplasarea la Geneva, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin. De altfel, această întâlnire cu Putin va ocupa un punct central al discuţiilor de luni dintre Biden şi Stoltenberg, care a declarat joi că este încrezător că, la întâlnirea de la Geneva, ambii preşedinţi vor discuta despre controlul armamentelor.
Biden intenţionează să abordeze cu Putin şi teme precum Ucraina şi atacurile cibernetice de tip "ransomware" lansate împotriva SUA de grupări criminale provenind din Rusia, a explicat Psaki, care a subliniat vineri că summitul dintre cei doi preşedinţi nu va permite "soluţionarea fiecărei chestiuni sau provocări", însă Biden va fi clar în domenii în care există dezacorduri evidente. "Acest summit nu este o recompensă pentru Putin", a insistat Psaki.
Zelenski ciomăgește oligarhii, dar evită reformele instituționale
Săptămânalul britanic The Economist, unul din cele mai vechi din lume, și-a obișnuit cititorii cu scoop-uri jurnalistice și interviuri neconvenționale. La urma urmei, The Economist estecpublicația care, în noiembrie 2019, a publicat interviul șoc cu Emmanuel Macron în care președintele Franței spunea că „NATO este în moarte cerebrală”. De astă dată, interviul din ultimul număr este realizat la Kiev cu Volodimir Zelenski, fostul actor devenit președinte, despre care revista spune din start că „pare mai la largul lui pe un platou de filmare decât în palatul prezidențial”.
Mai scrie The Economist: «Într-o țară în care politica a fost permanent dominată de oligarhi și considerată ca un mijloc de câștig personal, victoria, în urmă cu doi ani, la alegerile prezidențiale, a unui om al cărui singur atu era popularitatea personală a părut un miracol.» Cum o spune chiar Zelenski: „Oamenii au văzut o poveste ca în Cenușăreasa și s-au identificat cu vața din spatele ecranului.”
Din păcate, constată The Economist, rezultatele se lasă așteptate. Sigur, Zelenski nu s-a lăsat controlat de magnatul care l-a creat, Ihor Kolomoiski, pus sub anchetă în SUA, și a făcut în așa fel încât un alt oligarh, prietenul lui Putin Viktor Medvedciuk, este acum cercetat pentru „înaltă trădare” și în arest la domiciliu, dar justiția ucraineană rămâne nereformată.
Concluzia publicației este că mulți se tem (pe bună dreptate) că Zelenski doar atacă niște oligarhi ca pe niște persoane individuale, în loc să împingă spre o schimbare a sistemului.
În schimb rămâne popular și dacă va continua atacurile împotriva oligarhilor și aparenta independență de Rusia, este aproape sigur că va câștiga încă un mandat. Popularitatea lui actuală declarată în sondaje este de 30%, exact aceeași ca în urmă cu doi ani, înainte de alegeri.
Rusia „își arată mușchiul militar”. (El Pais)
Rusia își etalează forța militară în plină escaladă a tensiunilor cu NATO, este principalul titlu de politică internațională din spaniolul El Pais.
Rusia a decis să își arate mușchiul militar (literalmente: „mostrar músculo militar”), întărindu-și frontierele și pregătind din nou manevre militare, făcând asta cu două săptămâni înainte de întâlnirea Biden – Putin prevăzută pentru 16 iunie la Geneva.
Moscova va muta 20 de batalioane la frontiera de vest și a anunțat manevre militare cu Bielorusia în septembrie. Simultan, Flota de Nord a anunța că va simula o înfruntare în Arctica, regiune pentru al cărei control s-au ivit noi tensiuni între Rusia și Occident.
Tot El Pais mai scrie că Washingtonul a acuzat Rusia că ar putea fi în spatele atacului cibernetic împotriva giganticei companii producătoare de carne JBS.
Deocamdată, se știe că noile batalioane anunțate de Kremlin vor mai fi desfășurate și la frontiera cu Ucraina, precum și în enclave Kaliningrad. Toate acestea nu fac decât să adâncească teama că Putin ar putea căuta să anexeze Bielorusia, așa cum a făcut-o cu Crimeea, în 2014.