Cum Putin anexează lent estul Ucrainei
The Atlantic Council oferă o analiză a procesului lent și insidios prin care a început de ceva vreme deja să anexeze estul Ucrainei.
Lucrul a devenit evident la începutul acestei luni, când directorul CIA Bill Burns a fost trimis la Moscova pentru a preveni Kremlinul să nu purceadă la o invadare a Ucrainei. Pe măsură ce presa a început să tot scrie despre temerile unei iminente offensive militare ruseștie, ministrul britanic al apărării Ben Wallace a vizitat, pe când omologul său ucrainean Oleksi Reznikov a mers la Washington pentru discuții cu șeful Pentagonului Lloyd Austin. Până și miniștrii de externe ai Franței și Germaniei, de obicei foarte împăciuitoriști față de Rusia, au făcut public un comunicat comun în care informează în termini duri Rusia de “serioase consecințe” dacă Moscova alege escalada militară în Ucraina.
Cum am scris-o ieri, pentru a doua oară anul acesta Rusia a masat circa 100.000 de oameni și material militar greu la granița Ucrainei și din nou NATO, SUA și UE lansează avertismente împotriva Rusiei, prevenind Kremlinul să nu cumva să intervină militar în Ucraina pentru a-i "proteja" pe rusofonii din Donbas, sau pentru o repetare a manevrei din Crimeea, în 2014, când s-a organizat un pretins "referendum" de unire cu Rusia.
Pe 15 noiembrie, Putin și-a arătat intenția de a continua anexarea estului Ucrainei semnând un nou decret care suprimă barierele comerciale între Donbas – regiunea de est, rusofonă, a Ucrainei – și Rusia. Măsura a fost primită cu entuziast de autoritățile controlate de Moscova din Donbas, care au numit-o “un mare pas spre integrarea cu Rusia.” Măsura nu a fost deloc în atenția presei și nici nu a fost anunțată cu obișnuita pompă cu care sunt prezentate mișcările de tancuri, însă reprezintă o foarte mare primejdie pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Donbasul folosește deja rubla rusă, iar nu hrivna ucraineană, limba ucraineană a dispărut din școlile regiunii, iar locuitorii pot beneficia cu toții de decizia lui Putin de a le acorda cetățenia rusă tuturor doritorilor. Cu totul, mai mult de o jumătate de milion de oameni au primit pașapoarte rusești în ultimii doi ani.
«La granița Ucrainei -- doar o banală zi de război»
«La granița Ucrainei -- doar o banală zi de război»
Este titlul reportajului publicat astăzi in Le Monde, reportaj realizat în regiunea de graniță ruso-ucraineană, unde Kremlinul nu încetează sa concentreze trupe si material care ii fac pe unii experți occidentali să avertizeze că ar putea fi vorba de pregătirea unei invazii -- fie si parțiale -- a Ucrainei.
Le Monde notează însă ca reacția Kievului a fost mai întâi la fel de derutantă pe cât sunt intențiile posibile ale Kremlinului. Asta pentru că inițial Kievul a dezmințit că ar exista vreo activitate militară rusească la granița sa, ca apoi să ceară arme partenerilor din SUA și NATO, stârnind confuzie.
La Moscova, Kommersant citează CNN, care anunță că SUA sunt gata să trimită instructor militari și armament în Ucraina.
Moscova intensifică operațiunile militare la granița cu Ucraina și războiul de vorbe cu Washingtonul
Kremlinul a intrat într-o ofensivă verbală pe fondul preocupărilor occidentale cu privire la aglomerarea de forțe militare rusești în apropierea Ucrainei, subliniind în același timp importanța unui posibil summit prezidențial neconfirmat despre care Moscova spune că ar fi în pregătire.
Kremlinul i-a răspuns dur duminică secretarului de stat al american Antony Blinken, care spusese cu o zi mai devreme că Washingtonul și Europa au „îngrijorări reale” cu privire la mișcările militare ruse din apropierea graniței cu Ucraina și cu privire la „ unele declarații retorice pe care le-a mai văzut și auzit din Rusia si de pe rețelele sociale.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Occidentul crește în mod „artificial” tensiunile, când sugerează că Moscova ar putea invada Ucraina. Șeful informațiilor militare de la Kiev Kirilo Budanov a susținut pe 21 noiembrie într-un interviu cu publicația Military Times că Rusia a adunat 92.000 de soldați în apropierea granițelor sale și că pregătește un atac pentru începutul lunii februarie. Budanov a spus că Rusia a crescut numărul de trupe și echipamentele sale din peninsula Crimeea și a mutat sisteme de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și alte arme în zona de lângă granița sa.
Rusia își apăra dreptul de a -și deplasa trupele pe teritoriul său așa cum dorește , subliniind în același timp necesitatea ca Occidentul să respecte „liniile roșii” stabilite de Moscova în ceea ce privește răspunsul la anexarea ilegală de către Rusia a Peninsulei Crimeea a Ucrainei și alte probleme litigioase.
Peskov, în comentariile difuzate la televiziunea de stat, a descris răspunsul occidental ca o „isterie” care a fost „promovată artificial”.
Moscova acuză Occidentul de „isterie” când vine vorba de trupe rusești la granița cu Ucraina
Într-o aparentă aluzie la operațiunile legale ale Alianței Nord Atlantice în Marea Neagră, Peskov a spus că „suntem acuzați de un fel de activitate militară neobișnuită pe teritoriul nostru de către cei care și-au adus forțele armate de peste mări”. Kremlinul a descris recentele patrule de rutină ale navelor navale americane în Marea Neagră drept o „provocare” din partea Statelor Unite și a NATO.
Pe 8 noiembrie, o navă care transporta două foste ambarcațiuni de patrulare ale Gărzii de Coastă americane a părăsit Statele Unite către Ucraina, în conformitate cu pachetul de securitate convenit cu Kievul, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014 și a sprijinului acordat de Moscova separatiștilor din estul Ucrainei. Nava, care este destinată orașului-port ucrainean Odesa, a intrat în Marea Neagră pe 20 noiembrie. Acordul americano-ucrainian a dus, de asemenea, la livrarea recentă de echipamente militare, inclusiv muniție și rachete antitanc Javelin, iar Statele Unite s-au angajat să cheltuiască mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru a consolida apărarea Ucrainei.
Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la masarea de trupe rusești la granița Ucraieni , unii parlamentari americani au cerut administrației președintelui american Joe Biden să desfășoare o prezență militară americană în Marea Neagră pentru a descuraja o invazie rusă, dar Washingtonul nu a luat o astfel de măsură.
Rusia a numit orice efort al SUA sau al NATO de a susține și moderniza structura militară a Ucrainei drept „ o linie roșie” și a avertizat cu privire la eforturile Ucrainei de a se alătura alianței NATO. Peskov a acuzat ieri NATO că a consolidat „un pumn militar” în apropierea granițelor Rusiei și a cerut alianței să înceteze furnizarea de arme moderne Ucrainei.
Ucraina cere asistență militată Statelor Unite
La începutul acestei săptămâni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit și el cu îngrijorare cu privire la „concentrarea neobișnuită” a forțelor ruse de-a lungul graniței cu Ucraina, menționând că forțe similare au fost folosite de Moscova în trecut pentru a interveni în țările vecine.
Pe 20 noiembrie, secretarul de stat al SUA Blinken a declarat că preocupările Washingtonului cu privire la acumularea de trupe rusești sunt „împărtășite pe scară largă” de aliații americani. El nu a spus dacă serviciile de informații americane cred că Rusia intenționează să confisce terenuri din Ucraina, unde a sprijinit separatiștii din Donbas care luptă împotriva Kievului din 2014.
Aproximativ 14.000 de oameni au fost uciși în războiul aflat în desfășurare în Ucraina. „Nu știm care sunt intențiile președintelui Putin. Dar știm ce s-a întâmplat în trecut. Cunoaștem jocul acesta de a încerca să fie folosită o provocare iluzorie din Ucraina sau din orice altă țară ca scuză pentru ceea ce intenționează de fapt să facă Rusia.”, a spus Blinken
Cotidianul The New York Times a scris săptămâna trecută că analiștii americani și europeni din serviciile de informații cred că președintele rus Vladimir Putin ar putea lua în considerare o operațiune militară împotriva Ucrainei cu scopul fie de a ocupa teritoriu ucrainean, fie de a destabiliza țara și de a aduce la putere la Kiev un guvern pro-rus.
Deși neagă astfel de acuzații, Kremlinul a vorbit recent de un potențial summit online neconfirmat între președinții Biden și Putin. Pe 21 noiembrie, adjunctul ministrului rus de externe Serghei Riabkov a descris importanța pretinsului summit anunțat de Kremlin de la Moscova drept „uriaș”. „[Trebuie să le explicăm în detaliu ce se întâmplă”, a spus Ryabkov despre întâlnirea virtuală, despre care Rusia spune că ar putea avea loc înainte de sfârșitul anului.
Washingtonul nu a comentat despre o posibilă întâlnire Biden-Putin. „Nu am nicio întâlnire prevazută în acest moment”, a spus pe 19 noiembrie secretara de presă al Casei Albe, Jen Psaki,. „Dacă ceva de genul acesta va fi confirmat sau finalizat, vom fi bucuroși să împărtășim aceste informații...
Polonia dă o turnură militară crizei migranților de la granița cu Belarus
Polonia a dat o turnură aproape militară crizei migranților de la granița sa cu Belarus, după ce duminică, premierul polonez a anunțat țara sa, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.
În baza articolului al 4-lea, orice aliat poate cere consultări dacă, în opinia lui, integritatea sa teritorială, independenţa politică sau securitatea sa sunt ameninţate.
„Purtăm discuţii cu Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, a declarat Mateusz Morawiecki pentru agenţia de presă poloneză PAP.
Prezența forșelor militre poloneze a fost ridicată la 20 de mii, la granița cu Belarus, 14 noiembrie 2021.
Prezența forșelor militre poloneze a fost ridicată la 20 de mii, la granița cu Belarus, 14 noiembrie 2021.
„Nu este suficient pentru noi doar să ne exprimăm public îngrijorarea: acum avem nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii alianţe”, a adăugat el.
Mii de migranţi au ajuns în Belarus în speranţa de a trece apoi în Uniunea Europeană (UE), însă au fost blocaţi la frontieră în condiţii dificile, pe o vreme tot mai rece.
Se estimează că aproximativ 4 mii de migranți ilegali s-ar afla acum blocați în Belarus, încercând mereu să străpungă sau să treacă prin noile bariere de sârmă ghimpată, ridicare de Polonia la punctele de frontieră. Duminică, din nou circa 50 de migranți din Irak au reușit să ajungă în Polonia, unde au fost prinși de forțele de ordine și întorși în Belarus – ceea ce este legal potrivit legislației poloneze, dar nu a celei europene care cere examinarea fiecărui caz în parte înainte de a se lua o decizie.
Președintele belarus Alexander Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin.
Președintele belarus Alexander Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că Rusia este gata să ajute la rezolvarea situației migranților de la granița dintre Belarus și Polonia, despre care Occidentul spune că sunt folosiți de Minsk ca arme politice, dar a părut să sugereze că nu prea are cum să se implice. „Suntem gata să ajutăm cu tot ce ar putea depinde de noi”, a spus Putin, potrivit presei de stat rusești.
Rusia este principalul aliat al Republicii. Belarus. Polonia și UE spun că Minskul ar ajuta migranții din Orientul Mijlociu să ajungă la granița cu Polonia, ca să se răzbune pentru sancțiunile impuse de occident regimului nedemocratic al lui Alexandr Lukașenka. În ultimele zile, Varșovia a spus că grănicerii din Belarus i-ar ajuta pe migranți nu doar să ajungă la graniță, dar chiar să se confrunte cu poliția de frontieră poloneză.
Este de așteptat ca luni miniştrii de externe ai Uniunii Europene să anunțe extinderea sancţiunile împotriva Republicii Belarus pentru a include companiile aeriene şi agenţiile de voiaj bănuite a fi implicate în aducerea migranţilor la frontiera cu blocul comunitar.