Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

03:23 27.12.2021

Rusia anunță sfârșitul manevrelor de la granița Ucrainei

Dmitri Peskov, în timpul unui discurs al lui Putin.
Dmitri Peskov, în timpul unui discurs al lui Putin.

Libération, în Franța, scrie în numărul său din această dimineață (subliniind că e vorba doar de o declarație neverificată a părții ruse), că Rusia și-a anunțat sfârșitul manevrelor de la frontiera Ucrainei.

Marile manevre, considerate la un moment dat de unii experți a fi mobilizat mai bine de 100.000 de militari ruși și armament greu, la granița cu Donbasul, dar și în Crimeea ocupată încă din 2014, tocmai au fost declarate încheiate de către ministerul rus al apărării.

Reducerea tensiunilor și faptul că Putin dă înapoi de la amenințarea cu un conflict militar în Ucraina și cu Occidentul se văzuseră deja din lunga întâlnire anuală a lui Putin cu presa și publicul, din 23 decembrie. Cu precizarea că principalul ziar de opoziție, Novaia Gazeta (NG), nu a fost invitat la acea mesă ritualică anuală.

Cum o scrie astăzi redacția NG, la întrebarea directă de ce n-au fost și ei invitați, eternul purtător de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus: „Probabil s-a uitat”.

01:52 22.12.2021

Amenințările lui Putin și dacă Lukașenko va primi arme nucleare

În lumea reală, iar nu în Matrix, Vladimir Putin a vorbit ieri în fața Statului Major, împreună cu ministrul apărării, eternul Serghei Șoigu, amenințând cu un „răspuns militar” dacă NATO continuă să se extindă și mai ales dacă sprijină militar Ucraina.

Cotidianul Kommersant, sub titlul “Неверо-атлантический альянс”, care e un joc de cuvinte, scrie că Putin și-a revărsat acolo tot resentimentul față de SUA, NATO, UE și Occident în general. Jocul de cuvinte din titlul din Kommersant (Неверо-атлантический альянс) constă în aceea că în loc de Cеверо- (Severo-: «de Nord») — avem Неверо- (Nevero-: «Necredibilă»), un joc de cuvânte cum ar fi «NATO frântă că ți-am dres-o».

Cum am scris-o ieri, SUA și NATO par a se pregăti, de altfel, să desfășoare trupe în România și Bulgaria, după cele din Polonia și țările baltice. La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a vorbit tot ieri, în fața ambasadorilor Ucrainei în străinătate, reamintind că principalul scop al Ucrainei este să recupereze Crimeea, ocupată de Rusia în 2014, adăugând că speră că anul viitor, 2022, Ucraina va primi un orar precis al aderării la NATO.

Pe fundalul tensiunilor regionale, două bombardiere rusești nucleare cu rază lungă de acțiune au patrulat sâmbătă în spațiul aerian bielorus, într-o misiune prezentată ca fiind menită să cimenteze legăturile de apărare dintre cei doi aliați. Ministerul rus al apărării a declarat că două avioane Tu-22M3 au zburat într-o misiune de patru ore pentru a exersa „îndeplinirea sarcinilor comune cu forțele aeriene și apărarea aeriană din Belarus”.

La Moscova, principalul cotidian rus de opoziție, Novaia Gazeta, se întreabă dacă nu cumva ar fi chiar posibil ca dictatorul bielorus, Aleksandr Lukașenko, să primească armament nuclear din Rusia.

01:49 22.12.2021

Putin a purtat convorbiri telefonice separate cu Macron și Scholz

Vladimir Putin, a purtat discuții telefonice separate, ieri, cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german, Olaf Scholz, despre propunerile de securitate ale Moscovei și războiul de aproape opt ani din Estul Ucrainei.

Germania și Franța fac parte din așa-numitul format de negocieri Normandia pentru aplanarea conflictului din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși sprijiniți de Kremlin luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene.

Săptămâna trecută, Rusia a cerut Occidentului să oprească extinderea NATO spre Est și garanții că Ucraina nu va fi admisă în Alianța Nord-Atlantică.

NATO a criticat dur propunerile Rusiei, avertizând Moscova să nu se amestece în treburile statelor membre ale NATO, în caz contrar urmând să suporte sancțiuni economice „devastatoare”.

Anul acesta, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență militară în valoare de peste 450 de milioane de dolari pentru a se apăra de agresiunea rusă. Oficiali americani au declarat că Statele Unite vor consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei, în cazul unui atac rusesc, și vor impune sancțiuni care vor afecta semnificativ economia și sistemul financiar al Rusiei.

SUA și Rusia se pregătesc de discuții pe teme de securitate, în timp ce Putin își intensifică retorica

Statele Unite și Rusia vor purta probabil luna viitoare discuții bilaterale asupra propunerilor de securitate ale Moscovei, în timp ce Kremlinul și-a intensificat retorica, avertizând din nou că este pregătit să ia măsuri militare dacă Occidentul va lansa acțiuni „neprietenoase” în ceea ce privește Ucraina. „Vom decide o dată împreună cu Rusia și credem că acestea vor avea loc în ianuarie”, a spus secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Karen Donfried, marți, 21 decembrie, într-o discuție cu presa. Donfried a precizat că și NATO va discuta despre invitarea Rusiei la convorbiri asupra propunerilor sale, iar OSCE lucrează asupra modului în care ar dori să implice Rusia.

În dimineața zilei de marți, președintele rus Vladimir Putin a declarat că speră să aibă discuții constructive cu Washingtonul și Bruxellesul cu privire la preocupările de securitate ale Moscovei, care includ opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO. Apoi, la o întâlnire cu oficiali ai ministerului Apărării, Putin a adoptat un ton mult mai tranșant, avertizând Occidentul să nu furnizeze arme Ucrainei, inclusiv rachete care ar putea ajunge la Moscova în câteva minute. El a spus că, dacă Occidentul își va continua acțiunile „vădit agresive”, Rusia va adopta „măsuri tehnico-militare adecvate”. Rusia „va reacționa cu duritate la pașii neprietenoși”, a declarat Putin, adăugând că a dorit să sublinieze că „avem tot dreptul să facem acest lucru”.

Este prima apariție publică a lui Putin, după ce Rusia și-a anunțat săptămâna trecută noile cerințe de securitate adresate Occidentului, care ar oferi în esență Moscovei o sferă de influență în țările vecine și ar reduce multe dintre progresele pe care NATO le-a făcut în Europa de Est și în fosta Uniune Sovietică, începând cu anii 1990.

12:29 19.12.2021

Nord Stream 2: noul guvern german amenință Rusia cu 'consecinţe grave' în cazul unei agresiuni în Ucraina

Ecologiștii Norbert Habeck, ministrul german al economiei și șefa diplomației Annalena Baerbock.
Ecologiștii Norbert Habeck, ministrul german al economiei și șefa diplomației Annalena Baerbock.

Ministrul german al economiei, ecologistul Robert Habeck, a prevenit că vor exista 'consecinţe severe' pentru gazoductul controversat Nord Stream 2 în cazul unei agresiuni a Rusiei contra Ucrainei, transmite AFP.

'Orice nouă acţiune militară nu poate rămâne fără consecinţe severe. Nu trebuie să excludem nimic' în cazul unei 'noi încălcări a integrităţii teritoriale' a Ucrainei, a declarat Habeck pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, întrebat despre un eventual eşec al Nord Stream 2.

În opinia ministrului Habeck, 'din punct de vedere geopolitic, Nord Stream 2 a fost o greşeală'. 'Toate statele au fost mereu împotrivă, cu excepţia Germaniei şi a Austriei', a amintit el.

'Conducta este de acum construită. Iar chestiunea punerii sale în serviciu rămâne deschisă şi trebuie să fie decisă conform dreptului european şi german', a adăugat ministrul din noul guvern condus de Olaf Scholz.

Formal, decizia de certificare a gazoductului nu este aşteptată înainte de mijlocul lui 2022, a indicat autoritatea germană de reglementară a energiei, care a suspendat procedura în această toamnă din cauza unui obstacol juridic.

Unda verde din partea autorităţilor germane este una din ultimele etape înainte de intrarea în funcţiune a gazoductului. Comisia Europeană urmează apoi să se pronunţe la rândul său cu privire la omologare.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG