Rusia ameninţă Danemarca cu un atac nuclear
Rusia a avertizat Danemarca, țară membră în NATO, să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă condus de Statele Unite, altfel riscă să fie ținta unui atac nuclear.
Într-un articol publicat sâmbătă de presa daneză (în Jyllands-Posten, cotidianul cunoscut pentru caricaturile cu Mahomed), ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, spune că în caz contrar „navele daneze vor deveni țintele rachetelor nucleare rusești”.
"Nu cred că danezii înţeleg foarte bine consecinţele a ceea ce se va întâmpla dacă Danemarca participă la sistemul antirachetă controlat de americani. Dacă acest lucru se va întâmpla, navele militare daneze vor deveni ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Danemarca va deveni o parte a ameninţării împotriva Rusiei", a avertizat ambasadorul Mihail Vanin.
Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”.
În august, Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă. Alte elemente ale scutului sunt în curs de amplasare în România și în Polonia.
Arestări masive în Odessa
Forțele Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) au arestat cel puțin 62 de persoane, acuzate în acte de terorism și acțiuni separatiste, pe teritoriul regiunii Odessa.
În urma anchetei au fost expediate în instanță 18 cazuri penale, în care figurează peste 30 persoane, acuzate de separatism și activitate teroristă.
După lansarea primului val al operațiunii anti-teroriste din Odessa, structurile de securitate ucrainene au constatat că pentru participare în acțiuni teroriste, îndreptate contra integrității Ucrainei, au fost arestate cel puțin 62 de persoane, în căutare se află 9 oameni, alți 72 de civili sunt bănuiți în cazuri penale legate de terorism.
În urma acțiunilor operative SSU au sustras de la infractori 25 de lansatoare de grenade, peste 20 kg de explozibil, 150 de grenade, circa 50 de arme de foc și muniție.
Moscova a depus la Consiliul de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie prin care cere guvernului de la Kiev să înceapă imediat consultările cu reprezentanţii şi liderii locali pro-ruşi din estul Ucrainei în vederea organizării de alegeri locale.
Textul propus citează un paragraf dintr-un acord de pace încheiat recent între Kiev şi forţele separatiste pro-ruse, care “impune discutarea şi soluţionarea unor chestiuni legate de alegerile locale în anumite zone ale regiunilor Doneţk şi Lugansk.”
Rezoluţia a fost prezentată după ce Parlamentul ucrainean a ratificat marţi două proiecte de lege care acordă autonomie limitată populaţiei de etnie rusă din regiunile estice al Ucrainei.
UE menţine sancţiunile împotriva Rusiei
Liderii Uniunii Europene au căzut de acord joi ca sancţiunile economice impuse împotriva Rusiei să rămână în vigoare până când acordul de la Minsk pentru pacea din Ucraina va fi implementat deplin, extinzându-le efectiv până la sfârşitul acestui an dacă va fi necesar.
Compromisul la care s-a ajuns în cadrul unui summit UE desfăşurat joi la Bruxelles menţine unitatea precară a blocului european asupra sancţiunilor impuse împotriva Moscovei pentru rolul său în conflictul ucrainean, susţine Reuters.
Guvernele UE au fost divizate asupra modului în care ar trebui acţionat acum: să se actualizeze sancţiunile economice care expiră în luna iulie sau să se aştepte câteva luni înainte de luarea unei decizii pentru a se vedea dacă acordul de pace încheiat la Minsk va rămâne în picioare.