Ucraina nu mai cumpără gaz rusesc
Ucraina a anunțat că oprește cumpărarea de gaze naturale ruseşti, în urma eşecului în negocirile vizând menţinerea aprovizionării în următoarele trei până a şase luni.
Compania ucraineană de stat Naftogaz a spus însă că va continua să asigure transportul gazelor naturale ruseşti către alţi clienţi europeni ai Moscovei.
Ministrul rus al Energiei Aleksandr Novak a catalogat decizia „nefericită”.
Moscova a crescut preţul extrem de mult după îndepărtarea de la putere, în februarie 2014, a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, susţinut de către Kremlin.
Moscova a sistat livrările de gaze în iunie 2014, când a escaladat conflictul între Guvernul de la Kiev şi rebelii proruşi din estul Ucrainei.
De atunci, Uniunea Europeană (UE), care a mediat în negocierea preţului gazelor naturale, la Viena, a încheiat o serie de acorduri temporare, care sunt prelungite la fiecare trei luni.
Procurorul general al Rusiei investighează condițiile căpătării independenței țărilor baltice
Iuri Ceaika, Procurorul general al Rusiei, a lansat o investigație în legătură cu legalitatea căpătării independenței țărilor baltice în 1991.
Recent, Ceaika a anunțat că cedarea Crimeei de către Rusia în 1954 și trecerea ei ca regiune autonomă sub jurisdicția Ucrainei a fost de asemenea ilegală.
Cererea i-a fost trimisã lui Ceaika de un grup de deputați din Duma de stat din partea partidului aflat la putere și majoritar în Dumă Rusia Unită (Единая Россия).
Canada îl pune pe Dughin pe lista neagră
Canada a anunțat introducerea de restrictii suplimentare și sancțiuni economice împotriva a trei persoane fizice din Rusia și 14 companii. În lista de sancțiuni extinsa de Canada au fost incluse companii de energie si aparare, precum si clubul de motociclisti „Lupii Nopţii”.
În plus, „lista neagră” îl include pe ideologul rus Alexandr Dughin, precum și pe reprezentanțiii „Uniunii Tineretului Eurasiatic” Pavel Kaniscev și Andrei Kovalenko.
În ceea ce priveste companiile, noua lista contine nume grele precum „Gazprom”, „Gazprom Neft”, „Surgutneftegaz” și „Transneft”.
Insistența NATO de a convinge statele membre să aloce domeniului apărării cel puțin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) este un 'nonsens', iar obiectivul țărilor din această organizație ar trebui să fie o capacitate de apărare cât mai mare posibilă, a declarat premierul norvegian Erna Solberg.
În prezent, țara nordică alocă 1,6% din PIB-ul său pentru apărare, față de 1,4% în România.
Făcând o medie a cheltuielilor militare ale celor 28 de membri ai Alianței, se estimează că acestea vor scădea cu 1,5 % în acest an, după ce scăzuseră deja cu 3,9 % în 2014. Cheltuielile militare ale celor 28 de țări din NATO vor fi astfel anul acesta de 893 de miliarde de dolari.
Polonia e singura țară care își va atinge anul acesta ținta de 2% cheltuieli militare din PIB. Polonia se va adăuga astfel celor patru țări care au făcut-o încă de anul trecut: Statele Unite, Marea Britanie, Estonia și Grecia.
E drept, țările din coada listei nu numai că sunt departe de a se apropia de cei 2% ceruți, dar sunt chiar sub 1%. Ultimele se situează Belgia și Luxembourgul, precedate de Ungaria și Spania.
In schimb, unele țări cum sunt cele baltice, își sporesc prin forța lucrurilor, temându-se de Rusia, cheltuielile militare, iar Estonia, cum arată raportul, a atins deja în 2014 nivelul cerut de NATO.
Cu 1,4%, România se apropie de media din NATO, mai mult decât toți vecinii. Grecia are, comparativ, cel mai mare buget militar european, 2,4%, lăsând deoparte Statele Unite, care fluctuează an după an în jur de 4%.