Problema semnalată de Tarcea exact în studiourile Antenei 3, post care pledează pentru neconstituționalitatea completurilor de trei judecători, Dan Voiculescu fiind condamnat la închisoare de un astfel de complet, este extrem de gravă. În spatele ”soluției” avansate de Tarcea se ascunde însă o capcană pentru toți cei care au fost condamnați de astfel de completuri, ar dori să li se rejudece procesele și, eventual, să fie achitați, spun juriștii consultați de Europa Liberă.
În momentul de față, legea 304/2004 nu prevede nicăieri că așa numitele ”completuri colegiale” ar trebui trase la sorți pe sistemul folosit la cele de cinci judecători. Modul de compunere al completelor de trei este stabilit de Colegiile de conducere ale instanțelor, care nu pot decide cu de la sine putere să se purceadă la tragere la sorți. ”OUG 7 a interzis colegiului de conducere al oricărei instanțe să mai stabilească reguli. Dacă legea nu prevede tragerea la sorți, colegiile nu pot să stabilească astfel de reguli”, a explicat președinta instanței supreme.
Altfel spus, dacă cineva interesat ar vrea să schimbe regula și să invoce obligativitatea tragerii la sorți nu are șanse decât dacă ”intervine” pe lege, așa cum spune Tarcea. Iar această intervenție o poate face legiuitorul sau Curtea Constituțională, nu CSM.
Nu este prima oară când Cristina Tarcea atrage atenția că a început ”un asalt” asupra completurilor de trei judecători, dar avertismentele sale au căpătat concretețe după ce ministrul Tudorel Toader i-a îndemnat pe cei care se simt ”nedreptățiți” să se adreseze Avocatului Poporului sau să ridice excepția de neconstituționalitate în cadrul unui proces.
”Mă intrebați de completurile de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curții Constituționale care să se bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei și analogia nu o putem pune în operă. Dar oricând și oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională și cei care mai sunt în curs de judecată, în căi de atac sau în contestație în anulare, dacă mai au termenul să nu fie expirat, pot ridica în fața instanței de judecată excepția de neconstituționalitate", susținea ministrul justiției acum o lună.
Amatori să sesizeze Avocatul Poporului, adică pe Victor Ciorbea, s-au găsit. O delegație formată din Adrian Severin, condamnat la 4 ani de închisoare pentru corupție, notarul Aurel Jean, condamnat recent la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor de pe litoral, Toni Neacșu, avocatul fostei soții a lui Liviu Dragnea, și Adina Anghelescu, ziarist la site-ul Luju.ro, i-au cerut să sesizeze CCR. Ciorbea a scris deja Înaltei Curți și CSM pentru a cere ”lămuriri”, mai ales că nu ar fi singura sesizare în acest sens.
”Am solicitat să ni se răspundă la mai multe întrebări pentru a avea o imagine clară cu privire la cele invocate în petiții și cu privire la cele susținute în mass-media privitor la constituționalitatea alcătuirii completurilor de la ICCJ, a Curților de Apel și celelalte instanțe din țară. În funcție de acestea vom adopta o decizie finală, dacă e cazul să ridicăm o excepție de neconstituționalitate la Curte sau dacă nu e cazul să facem lucrul acesta", a spus Ciorbea.
Calea sesizării Curții și a unei eventuale decizii care să spună că și completurile de trei sau doi judecători sunt neconstituționale este însă lungă și riscantă. Juriștii consultați de Europa Liberă susțin că șansele unei astfel de decizii sunt minime, chiar nule, din moment ce legea prevede clar cum sunt formate aceste completuri. Dar, atrag ei atenția este totuși singura cale pentru ca, eventual, în cazul unei decizii favorabile să se poată susține ulterior retroactivitatea deciziei CCR, cum se procedează acum cu completurile de cinci judecători.
Reamintim că ministrul Toader a spus că va da o Ordonanță de urgență prin care toți cei care au decizii definitive date de Înalta Curte, completurile de cinci, începând din 2014 încoace, să poată depune contestație în anulare. Acest lucru înseamnă de fapt extinderea termenului în care se pot face astfel de contestatii de la 30 de zile, câte sunt în prezent, la cinci ani, ceea ce mai înseamnă retroactivitate. În cazul completurilor de trei și doi judecători această retroactivitate ar putea merge mult mai în urmă.
Soluția mult mai la îndemână, sugerată chiar de Cristina Tarcea, este modificarea legislativă. În fond, nimic nu poate opri parlamentul să ”intervină ” pe legea 304, modificată deja în 2018, și să spună că și completurile de trei și doi judecători se trag la sorți. Majoritatea aflată la putere nu merge însă pe formula asta pentru că, totuși, legile acționnează pentru viitor și atunci toți cei care au condamnări definitive nu ar mai beneficia de prevederile ei. Iar Cristina Tarcea știe bine că abia o astfel de lege ar fi neconstituțională. Poate de aceea a fost pusă să-și lase telefonul în hol la întâlnirea cu Valer Doreanu.
