Efectele asupra DNA ale modificărilor propuse de ministrul Tudorel Toader, în proiectele celor două ordonanțe de urgență care ar urma să modifice Codurile penale si să dea posibilitatea condamnaților definitiv să depună contestație în anulare, sunt „îngrijorătoare” și „ar afecta în mod substanțial activitatea de urmărire penală și implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârșit fapte penale”, arată instituția într-un comunicat de presă.
Posibilitatea contestării deciziilor definitive ale completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, de către toți inculpații judecați începând cu 1 februarie 2014, așa cum preconizează viitoarea OUG, ar însemna rejudecarea a 42 de dosare în care au fost implicați 335 de inculpați, arată DNA. În aceste procese încheiate cu hotărâri definitive ale instanței supreme, judecătorii au dispus confiscarea specială a 5,5 milioane de lei, 16,5 milioane de euro și 2 milioane de dolari – în total aproximativ 20 de milioane de euro. De asemenea, statul român a fost despăgubit cu 23 de milioane de lei, iar părțile civile au fost despăgubite cu 2 milioane de lei în aceste cauze.
DNA consideră că propunerea lui Tudorel Toader de a da posibilitatea introducerii unei contestații în anulare în afara termenului legal de 30 de zile de la pronunțarea sentinței definitive la 60 de zile de la publicarea OUG în Monitorul Oficial, este neconstituțională. Modificarea legii are „un efect retroactiv” pentru cauzele judecate definitiv și „aduce atingere gravă principiului securității raporturilor juridice și încrederii cetățenilor în actul de justiție”, arată DNA.
DNA susține că dreptul inculpaților la un proces echitabil, așa cum prevede CEDO, nu ar fi fost încălcat, pentru că „judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, dosarele au fost repartizate aleatoriu și judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege”.
Dacă procesele sunt redeschise, apare posibilitatea ca măsurile asigurătorii dispuse de judecători să fie anulate, iar bunurile sechestrate să fie sustrase. „De asemenea, părțile civile și statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile și nici de a obține executarea hotărârilor într-un termen rezonabil”, mai scrie DNA.
Desființarea abuzului în serviciu din legea specială închide un sfert din dosarele DNA
A doua mare problemă pentru DNA, dacă Ordonanțele propuse de Tudorel Toader vor intra în vigoare, este abrogarea infracțiunii de abuz în serviciu, cu foloase necuvenite, prevăzut la articolul 13(2) din legea 78/2000 privind faptele de corupție.
Acest lucru ar însemna închiderea a 25% din dosarele aflate în lucru la DNA, procurorii având 1249 de anchete care vizează această infracțiune.
DNA arată că articolul referitor la abuzul în serviciu din Convenția ONU privind corupția (de la Merida), ratificată de România, definește fapta ca fiind comisă în scopul obținerii de avantaje necuvenite.
Modificarea infracțiunii de dare de mită „va îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție”, dacă nu se face denunț în mai puțin de un an de la comiterea faptei.
Reducerea termenelor de prescripție influențează de asemenea activitatea DNA, pentru că infracțiunile acoperite de legea 78/2000 au pedepse cuprinse între 5 și 20 de ani, ceea ce ar însemna clasarea unor cauze sau închiderea unor procese.
De asemenea, DNA mai consideră că modificarea prevederilor legate de interdicția comunicării în public a aspectelor legate de anchete și inculpați, inclusiv pe durata procesului, până la o sentință definitivă, „limitează dreptul la informare corectă”, iar opinia publică va afla informații numai de la inculpați, fără a cunoaște acuzațiile care sunt aduse de procurori.
