Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 31 martie 1989


Primul tractor românesc, decembrie 1946, din documentarul „Pagini de istorie.” Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, cota:156/1946

31 martie 1989

Vremea va fi caldă cu cer variabil. Vor cădea precipitații sub formă de ploaie, pe arii relativ extinse în nord și pe alocuri în restul țării. Ploaia se va transforma la munte în lapoviță și ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între două și zece grade iar cele maxime între 14 și 22 în toată țara mai puțin în nord când se vor încadra între opt și 14 grade.

Agenda Elenei Ceaușescu e plină de întâlniri, ședințe, întrevederi la Cabinetul doi (cu Vasile Milea. ministrul Apărării, Ioan Totu, președintele Comitetului de Stat al Planificării și Ion Teoreanu, ministrul Educației). Dar cel mai important eveniment este ședința Comitetului Executiv în cadrul căreia Nicolae Ceaușescu anunță că datoria externă a României a fost integral rambursată. Ar fi fost vorba despre 11 miliarde de dolari pentru care, în ultimii paisprezece ani, se plătiseră 21 de miliarde. Tot atunci Ceaușescu s-ar fi referit și la datoria de 2,5 miliarde de dolari pe care o avea de recuperat România. După ședința CPEx, Elena Ceaușescu îi convoacă la cabinetul 2 pe Ștefan Andrei, Emil Bobu, Curticeanu, Paul Niculescu-Mizil.

Cooperativa agricolă de Producție Scornicești îi trimite o telegramă lui Ceaușescu pentru a-i spune că a încheiat semănatul culturilor de primăvară. „Cu cele mai alese sentimente de dragoste și adâncă recunoștință, vă raportăm, mult iubite tovarășe secretar general, că, acționând în spiritul indicațiilor și orientărilor formulate de dumneavoastră, ne-am organizat mai bine munca, am mobilizat mai eficient mijloacele mecanice și umane, pregătind mari suprafețe de semănat și, în cursul nopții, am reușit să încheiem semănatul tuturor culturilor de primăvară.” Îi mai transmit și că au stabilit încă din semănat densitatea necesară, că au fertilizat tot terenul cooperativei cu îngrășăminte organice și-i promit că vor obține producțiile la care s-au angajat. În aceste momente deosebite, când nici nu s-au răcit încă bine motoarele tractoarelor, gândul ceapiștilor se îndreaptă cu recunoștință către Nicolae Ceaușescu, „către mult stimata tovarășă Elena Ceaușescu, iar cuvintele nu vor putea niciodată să exprime profunda recunoștință, viile și caldele mulțumiri, fierbintea dragoste ce o nutrim față de dumneavoastră care vă puneți întreaga viață în slujba omului, fericirii lui, a poporului și a țării” și îi promit că nu vor precupeți niciun efort, „acționând cu pasiune revoluționară, cu înaltă responsabilitate pentru a ne aduce o contribuție sporită la bunăstarea națiunii și fericirea patriei.”

La Brăila peste 3000 de tineri din comunele județului ia parte în aceste zile la executarea lucrărilor de campanie agricolă. Ei au pregătit 2700 de hectare de pat germinativ, au semănat 1200 de ha de culturi din prima epocă, au plantat în câmp varza timpurie pe 17 ha și cartofi pe 65 de ha.

La Întreprinderea de Sticlă din Turda a fost prezentată expunerea: „Sarcinile ce revin organelor și organizațiilor UTC din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu a ședința comună a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești din 28-30 noiembnrie 1988”.

Aflăm de la Agerpres că pe Șantierul Naval din Brăila se muncește nonstop la construcția navelor comerciale. Chiar în acele zile a plecat în probe pe mare nava multifuncțională „Caracal” de 5000 tdw. Dinu Amorțilă, inginerul șef al șantierului, i-a spus lui Candiano Priceputu, gazetarul de la Scânteia, că „nava are un grad de integrare în proporție de 90%. „Reperele, subansamblele și echipamentul sunt de fabricație românească iar motorul principal, capabil să realizeze un consum redus de combustibil la nivelul cerințelor mondiale, a fost executat la Întreprinderea de Construcții Motoare Reșița.” De asemenea, la începutul lunii aprilie, din șantierul naval brăilean va pleca în probe pe mare și cargoul multifuncțional „Râmnicu Sărat” care are capacitate de 8750 tdw.

Dumitru Ciortan este mecanic naval pe Șantierul naval din Galați și în 1988 a fost declarat fruntaș pe întreprindere. El a mai fost fruntaș pe secție în 1985. De când se știe a lucrat la montarea motoarelor pe nave. Cristian Popescu de la Scânteia tineretului a stat de vorbă cu el. „Deși sunt fruntaș, nu consider că știu tot și tocmai acest titlu mă îndemnă să arăt ori de câte ori se ivește prilejul (...) că pot face față noului. (...) eu cred că frumusețea acestei meserii constă tocmai în montarea motoarelor iar bucuria apare atunci când vezi că ele funcționează. Mersul lor regulat seamănă cu un fel de muzică, nu vi se pare?” Lucra la un petrolier de 10 mii tdw pentru Întreprinderea de Pescuit Oceanic din Tulcea. Nava avea deja un nume, Nucet și urma să fie lansată la apă în scurt timp.

Pompiliu Comșa, lăcătuș subteran la Întreprinderea Minieră Vulcan și corespondent voluntar la Scânteia, trimite o scrisoare cu un titlu sugestiv: „Intensă activitate de propagandă”. Chiar că intensă de vreme ce organele și organizațiile de partid din Vulcan „se ocupă cu consecvență de prefecționarea activității de propagandă” cu vorbele lui Ceaușescu în gând, anume că „toate formele activității ideologice și politico-educative trebuie să fie strâns legate de viață, de practica productivă.” Cifrele vorbesc: doar în cazul învățământului de partid sunt organizate, în 1989, 165 de cursuri cu peste 5200 de participanți. De asemenea se desfășoară cursuri la nivelul orașului și marilor întreprinderi pentru cadrele de conducere și aparatul organelor locale de partid și de stat. Au fost organizate și 14 cursuri de studiere a Statului PCR pentru tinerii recent intrați în partid. Cursurile sunt atât de eficiente pentru că propagandiștii sunt bine instruiți și pentru că primesc un sprijin activ la punctele de informare „printr-un bogat material documentar și ilustrativ.”

Locuitorii din blocurile situate pe strada Lotrioara, în sectorul 3 al Capitalei cer disperați ajutorul. În acea zonă, de mai bine de două săptămâni canalul stradal s-a înfundat și „apele reziduale sunt refulate în subsolurile blocurilor racordate la această conductă de canalizare (în total 12 blocuri în care trăiesc peste 3000 de locatari) Aceste ape reziduale au atins adâncimi de peste 1,5 m în subsolurile fiecărui bloc și de aici o seamă de consecințe pentru sănătatea locatarilor. Deși am solicitat în timp util și în repetate rânduri conducerii ICAB să ia măsuri necesare, aceasta dă dovadă de o inadmisibilă pasivitate.”

Călin Căliman face în România liberă un elogiu al filmului documentar care are un rol deosebit „în procesul amplu și complex al făuririi conștiinței socialiste.” Nici nu poate fi altfel de vreme ce filmul documentar românesc a crescut „în pas cu țara”, și-a scris istoria în strânsă relație cu istoria construcției socialiste, „s-a maturizat în pas cu oamenii ei și cu idealurile de mai bine ale poporului.” Momentul fondator al artei documentarului românesc este, după Călin Căliman „primul film documentar important al cinematografiei socialiste, Scrisoarea lui Ion Marin către Scânteia de Victor Iliu”, film de la a cărui lansare se împlineau patruzeci de ani. Pelicula este dedicată cooperativizării și „Victor Iliu compunea la cald o nuvelă cinematografică cu reală capacitate de convingere și generalizare, un film cu verb înflăcărat, energică pletoarie pentru viața nouă care se deschidea în fața satului românesc.(...) Un film cu structură artistică robustă, retorică, răspunzând ferm unei comenzi sociale. Un film gazetăresc de o mare bogăție stilistică.” Are și exemple moderne. Filmul „35 de zile”, de Adrian Sârbu, un inspirat poem al muncii constructive, dedicat celor care, într-un timp record, au executat lucrările complexe ale Pasajului Unirii din Capitală. „(...) filmul reține atenția îndeosebi prin forța observației realiste de viață, constituind un omagiu de suflet adus constructorilor, știut fiind faptul - mărturisit și de comentariul peliculei - că memoria drumurilor nu reține chipul și numele celor care le-au făcut.” Concluzia e că documentare sunt, spectatori nu prea și că ar trebui alcătuite „programe atractive și instructive” din cele mai reprezentative scurt-metraje documentare realizate de-a lungul anilor căci documentarul „are și va avea multe de spus contemporanilor noștri.”

Silviu Achim de la Scânteia a descoperit o nouă sărbătoare veche: 96 de ani de la făurirea partidului politic revoluționar al clasei muncitoare din România. Evocarea acelui eveniment „așază puternic în lumină adevărul că PCR - continuatorul celor mai înaintate tradiții revoluționare ale poporului, organizatorul actului de energie și demnitate națională din august 1944, conducătorul strălucit al procesului revoluționar de edificare a noii orânduiri, de înaintare neabătută a țării pe calea progresului economico-social - își are rădăcinile adânc împlântate în mișcarea muncitorească socialistă din a doua jumătate a secolului trecut” etc.etc. un partid uns cu toate alifiile și profund dedicat revoluției sociale. În anii de luptă cu capitalismul apoi „în perioada amplei bătălii pentru cucerirea puterii politice, în anii edificării și dezvoltării societății socialiste” toți oamenii muncii și-au dat seama că doar partidul comunist le reprezintă cel mai îndeaproape aspirațiile. Așa a fost posibilă „unirea tuturor forțelor sănătoase ale poporului” în vederea „victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă declanșată la 23 august.” Însă moștenirea experienței mișcării revoluționare muncitorești a fost cel mai bine pusă în valoare „în epoca inaugurată de Congresul al IX-lea” când „au fost plenar mobilizate marile resurse de creație ale națiunii, țara străbătând un drum lung pe calea edificării noii orânduiri.” Pentru acesta s-au desfășurat ample programe de reformă și reconversie economico-socială. „S-a desfășurat cu exemplară consecvență o vastă activitatea politico-ideologică și cultural-educativă, consacrată formării și dezvoltării conștiinței socialiste, plămădirii unui profil moral-politic înaintat al făurarilor noii orânduiri.” Și toate acestea pentru că în urmă cu 96 câțiva activiști au pus bazele unui partid muncitoresc. Nu se spune nimic, desigur, despre impactul insignifiant al comuniștilor în perioada interbelică, nici despre rolul celorlalte partide, nici despre rolul comisarilor sovietici sau despre faptul că liderii socialiști care s-au opus colaborării în 1945 cu comuniștii au fost arestați în 1948, mulți dintre ei murind în pușcărie. Constantin Titel Petrescu a fost condamnat la muncă silnică pe viață și a făcut șapte ani de pușcărie la Jilava și Sighet. A fost eliberat după aceea. A mai trăit doi ani pe patul de spital bolnav de scorbut și TBC. Gheorghe Grigorovici a murit în închisoarea Văcărești.

Dascălii, esențiali în crearea omului nou

Lector dr. Emilia Bătrânu spune, în Scânteia, că în comunism gândirea „creatoare, vie, originală” este la mare preț. Și nicicând nu i s-a pretins omului „o mai mare capacitate de gândire creatoare și acțiune eficientă ca în această epocă și nicicând poporului nostru, mai multă imaginație creatoare, mai mult spirit de inventivitate ca în prezent” în zilele acelea când erau puse în practică deciziile Congresului XIII și „concepția originală a secretarului general al partidului (...)” concepție care a căpătat „un larg orizont al împlinirii prin activitatea neobosită a eminentului om de știință, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, ale cărei merite în slujirea științei în determinarea progresului unor ramuri de bază ale chimiei moderne capătă o tot mai largă răspândire și apreciere în lumea întreagă.” Aici intervine acțiunea școlii „care cultivă acele funcții intelectuale și morale care definesc personalități puternice, armonios dezvoltate, capabile să se angajeze activ (s. E.B.) și creator (s. E.B.)în efortul grandios al întregului nostru popor spre cele mai înalte culmi ale progresului.” Cadrul didactic, acest erou al noilor vremuri, este esențial în dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor. Ce însușiri are el? Cultură multilaterală, spirit didactic, creator, permanent efort de autoperfecționare, încredere în capacitățile proprii în posibilitățile școlarilor, temperament echilibrat, calm, curaj, sinceritate și spirit de echitate etc.etc. Universitara spune că profesorul nu poate trece nepăsător pe lângă o potențială valoare umană și că datoria sa este să încerce „pe toată căile și cu toate mijloacele pe care școala modernă le are la dispoziție, să dezvolte gândirea creatoare a elevilor.” El trebuie să mențină atenția elevului la clasă și să spargă tiparele formalismului „de care mai suferă încă activitatea din unele școli.” Abia așa poate fi pusă în evidență „gândirea inedită, imaginația originală, capacitatea de evaluare critică a informațiilor, de decizie și acțiune pe baza propriei inițiativă” adică „atributele esențiale ale omului nou, pe care școala românească îl formează.”

La Centrul de creație și cultură socialistă al sindicatelor din Rovinari s-a pus pe picioare un club de etică pentru tineri care, spune Nicolina Garici de la Scânteia tineretului, a devenit un fel de școală pentru promovarea normelor eticii și echității socialiste: „tinerii se deprind cu respectul judecății morale, își însușesc criterii de apreciere a atitudinilor proprii și ale altora în spiritul moralei revoluționare.” Invitați la aceste ore de educație etică sunt profesori, juriști, eticieni care le vorbesc tinerilor „despre elementele definitorii ale moralei socialiste, despre normele de conviețuire socială etc.”

Patria nu este obiect de alegere și schimbare, la fel cum nu ne putem alege părinții
Un gazetar de la România liberă

Traian Gânju ne explică în România liberă ce este acela patriotism, o „virtute definitorie a omului, alături de cinste, demnitate, de toate acele atribute perene ce conferă existenței valoare durabilă, indicând împlinirea plenară a omului în calitate de ființă socială” etc.etc. Tocmai de aceea nu e nimic mai potrivnic „cadrului etic al societății noastre” decât „pasivitatea sau indiferența, vorba lipsită de acoperirea faptei, egoismul și individualismului.” Nu poți nici abandona țara și nici să dezertezi în interiorul ei. Așa-zisul statul de „cetățean al lumii” este o eroare gravă, un stigmat al micimii umane. „Patria nu este, nu a fost și nu poate fi vreodată obiect de alegere și schimbare, la fel cum nu ne putem alege părinții” spune Traian Gânju. „Patria este un dar obiectiv peste care nu se poate trece decât cu riscul dezintegrării morale și umane.” Patriotismul, spune gânditorul de la România liberă, este o „expresie a angajării și înaltei răspunderi față de destinul socialist al țării,” iar faptele bune pe care le facem, depășirile de plan, munca patriotică, „toate marile ctitorii ale acestui timp eroic pe care-l trăim” sunt „certificatul nostru de identificare și legitimare patriotică.”

În Vaslui, mii de cetățeni „de toate vârstele” au fost scoși la muncă patriotică în cadrul unor „ample acțiuni de bună gospodărire și înfrumusețare” a orașului. Au fost curățate și reînsămânțate spațiile verzi, au fost plantați 20 de mii de arbori și arbuști ornamentali, 11 mii de trandafiri. Au fost amenajate noi locuri de joacă pentru copii și altele. Lucrurile sunt organizate astfel: întreprinderile și asociațiile de locatari răspund de câte o zonă a orașului și modul în care se achită de obligații este monitorizat atent. Se lucrează acum la stadionul municipal, se amenajează amfiteatrul natural din estul orașului, la teatrul de vară și la parcul dendrologic. În apropierea orașului, se înfiripă o zonă de agrement „unde colectivele întreprinderilor economice își realizează, prin forțe proprii, spații de odihnă și recreere pentru oamenii muncii,” spune reporterul Petru Necula, de la Scânteia.

Se vând „dubluradiocasetofon cu egalizator și boxe detașabile, radiocasetofon auto Blaupunkt, sobă cu ardere completă, covor persan manual. Cumpăr ceas Piaget deosebit, podoabă cu piatră albă sau verde”; „porumbei voiajori albaștri din linii belgiene la alegere”; „Rochie ocazie superbă albă, lungă, măsură 49, accesorii”; „Televizor nou, haină piele Newark 52 căptușită lână, model deosebit, sacou Ducatti 52, geacă piele 52, ghete baschet Nike 44-45, îmbrăcăminte deosebită damă”; „Șase suporturi deosebite pentru pahare ceai. Cumpăr frigider”

Se cumpără „chiuvetă inox nouă”; „monument funerar”; „butelie, piese Fiat 1800, bujori roșii timpurii”; „obiect decorativ sticlă multicoloră (vază, lampă), ceas de mână cronometru, fotoaparat Contarex (Leica, Exacta)”; „Haină, geacă, frigider, casă la curte, scânduri. Vând Mobra, grilaj”

Programul de televiziune începe la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. Continuă la 19.25 cu Industria - programe prioritare. În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la CC al PCR. La 19.45, documentarul România în lume (color). Apoi, la 20.05, Copiii cântă patria și partidul (color). La 20.25, Învățământ, cercetare, producție (color). La 20.45, Cunoașterea și respectarea legilor - obligație fundamentală a tuturor cetățenilor. La 21.05 Cinecluburile - prezență activă în munca politico-educativă (color). La 21.20 Univers, materie, viață (color) Emisiune de educație materialist-științifică. Istoria Pământului. La 21.50 Telejurnalul. Programul se închide la 22.

La Ateneu e Concert vocal-simfonic. Dirijor: Nicolae Boboc, solist Mihai Ungureanu. În Sala Studio a Ateneului, Treptele afirmării artistice: Gina Nicola, vioară. La pian Doina Miron. La Opera Română, Don Quijote. La Teatrul de Operetă, Tinerețea unui vis. La Teatrul Național e reprezentație cu Caligula, în Sala Mare. În Sala Amfiteatru, Cineva te iubește; iar în Sala Atelier, Între patru ochi. La Teatrul Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu se joacă Neînsemnații iar la sala de lângă Grădina Icoanei Câinele grădinarului. La Teatru Mic, Respirări cu Nichita Stănescu. Recital extraordinar Leopoldina Bălănuță. La Teatrul Foarte Mic, Noapte bună, mamă. La Teatrul de comedie, Scaiul. La Nottara sala Magheru, Necazurile unui îndrăgostit iar la Sala Studio, La un pas de fericire. La Circul București, Vedetele Circului din Varșovia.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG