Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 19 aprilie 1989


Petru Groza vorbind la primul congres al Sindicatelor Unite, ian. 1945. Mai pot fi văzuți Gh.Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Gh. Apostol, Ana Pauker. Fototeca online a comunismului românesc, cota:25/1945

Miercuri 19 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.26 și apune la ora 20.04. Vremea va fi relativ caldă, în general instabilă, cu cer temporar noros. Cad ploi, mai ales averse, cu descărcări electrice, îndeosebi în cursul zilei în cea mai mare parte a țării dar mai mult în zonele de deal și munte. Maximele termice se vor situa între douăsprezece grade și douăzeci, ușor mai ridicate în sudul țării, iar minimele termice nocturne vor fi cuprinse între trei și 13 grade.

Presa continuă să evoce atmosfera quasi-religioasă în care se desfășoară lucrările Marii Adunări Naționale, forul legislativ al țării. Acolo au fost adoptate mai multe proiecte legislative, ușor modificate, la propunerea lui Ceaușescu, față de versiunile discutate în CC și CPEx. Oricum, tot el le propusese de la început. Legile votate în cadrul Marii Adunări Naționale sunt publicate in extenso de presa zilei. Este vorba despre Legea privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, Legea privind interzicerea creditelor din străinătate și Legea privind anularea unor datorii ale cooperativelor agricole de producție și asociaţiilor economice intercooperatiste. Această ultimă lege a suferit corecții majore în ultimele zile. Inițial, Ceaușescu vorbise despre ștergerea unor datorii restante de 80 de miliarde de le. În Comitetul Central care avusese loc cu doar câteva zile înainte ceruse și obținuse asentimentul membrilor ca valoarea datoriei anulate să fie de o sută de miliarde de lei pentru ca în cadrul lucrărilor MAN să crească din nou potul la 117 miliarde. Și în acest caz, amețit de aclamații și îmbătat de fumul denselor tămâieri, Ceaușescu a luat cuvânt și „a propus amendamente la titlul, la articolul 1 și la alte articole ale proiectului în dezbatere, în sensul anulării tuturor datoriilor care fac obiectul legii, inclusiv a acelora prevăzute în proiect să fie reeșalonate. Ca urmare, prin renunțarea la reeșalonarea unor datorii însumând 17 miliarde lei, legea să prevadă anularea datoriilor în sumă totală de 117 miliarde lei, în loc de 100 de miliarde lei cât era prevăzut inițial.” Nu se știe pe ce se baza în aceste prognoze (cum de știa că e vorba despre exact 117 miliarde de lei) pentru că în lege se spune că anularea datoriilor av fi aprobată de Consiliul de Stat și doar după ce uniunea județeană a CAP și comisiile agricole județene vor judeca de la caz la caz situația cooperativelor datornice și vor face propunerile de rigoare, așadar cuantumul datoriilor totale nu era cunoscut la acea oră decât cu mare aproximație. Dar după multă concentrare era nevoie și de ceva relaxant. În sala unde se desfășurau lucrările Marii Adunări Naționale și-au făcut apariția pionierii veniți, după cum spune România liberă, să-i mulțumească partidului, secretarului său general pentru lichidarea în totalitate a datoriei externe și interzicerea prin lege a efectuării de noi credite din străinătate. Au intrat în sală fluturând eșarfe multicolore „și scandând cu însuflețire Ceaușescu – PCR! Ceaușescu și poporul! Ceaușescu, România- ocrotesc copilăria! Stima noastră și mândria, Ceaușescu – România.” Doi pionieri, Ioana Dinică și Iancu Radu s-au suit la tribuna MAN, pentru a spune versuri pe care gazetarii le consemnează conștiincioși: „Tovarășe Nicolae Ceaușescu, iubit conducător/Noi vă rugăm din inimi să primiți/ Recunoștința pentru anii fericiți/ Pentru al nostru falnic viitor.// Pentru înalta grijă și-ndrumare/ Cu care ocrotiți ai țării tineri fii,/ Tovarășă Elena Ceaușescu iubire și recunoștință/ Vă dăruim, din inimi de copii.(...) //Și vă urăm, iubiți conducători,/ Să ne trăiți ani mulți, cu sănătate!/ Mulți ani de împliniri pentru partid, popor,/ Pentru a țării pace și prosperitate!” Firește că Ceaușescu i-a primit cu brațele deschise și s-a fotografiat cu ei. Căci nu era doar un semn că poporul se bucură de ștergerea datoriilor CAP-urilor și de plata finală a datoriei externe, că oamenii nu sunt supărați pe el, din moment ce le arde de poezii, dar și că viitorul îi stă la picioare.

Pasiunea și competența sunt la ele acasă în Întreprinderea de panglici „Republica” din municipiul Brașov, e de părere Nicolae Mocanu de la Scânteia. Nu se fabrică agregate, mașini unelte, tractoare, ca în alte întreprinderi brașovene dar excelența poate fi atinsă și producând panglici și alte asemenea. Nu are un colectiv mare, cam o mie de oameni, „cu toate acestea se poate legitima cu realizări de certă valoare, de mare importanță, ajutând, la nevoie, și marile întreprinderi ale orașului, și nu numai pe ele.” E adevărat, și extinde producția, se încumetă să producă și tuburi sau filtre (cum ar fi cele pentru dializă, transfuzii și perfuzii). Nu au strâmbat din nas și au primit comenzile pe principiul văzând și făcând. În principal, un fel de inginerie inversă: le se aduceau piese de import pe care, în principiu, le-ar fi putut fabrica și ei căutau modalitatea de a le produce la parametri cât mai apropiați de cei ai pieselor originale. E o întreagă inginerie, recunosc toți ai locului. Se fac brainstorminguri să fie găsită cea mai bună cale de reproducere a piesei cu pricina (de exemplu, o curea specială de transmisie). Au lucrat mai bine de o lună până să obțină primele rezultate. Dar doar după ce au recuperat din gunoiul fabricii Firos din București o mașină de țesut fire de sticlă pusă la fiare vechi. În fine au colaborat și cu cei de la Întreprinderea Chimică Râșnov pentru că aveau nevoie de un liant care să-i dea soliditatea originalului străin. Încercând să reproducă piesa cu pricina s-au făcut și cu un brevet de invenție. Așa au ajuns să producă și curele de transmisie, nu numai panglici, spre fericirea multor întreprinderi care continuau că folosească curele importate sau improvizate. La fel de palpitantă a fost și povestea filtrelor de dializă și transfuzii, până atunci importate. Practic Ministerul Sănătății le-a dat modelul și le-a cerut peste noapte să le fabrice, deși nu aveau tehnologie și nici știința să le fabrice. Nu s-a mai încurcat nimeni cu siguranța produsului. „Au fost zile și nopți de asidue căutări, de încercări, stimulate de încrederea în propria capacitate creativă. Știam că filtrele pe care le vom realiza noi sunt destinate salvării vieții oamenilor – ne spunea, amintindu-și de acele zile, ing. Liliana Năstase, șefa creației pe întreprindere.” După trei săptămâni produceau filtrele și scuteau bugetul de cheltuieli cu importurile.

În Scânteia tineretului, Iulian Costandache ne spune povestea fabricii de fermoare Metaloglobus din Oradea. A fost întemeiată de un baron pe care gazetarul îl caricaturizează fără mari subtilități. Deși încă de la începuturi nu fabrica decât ambalaje metalice și mici articole de feronerie, lucrau aici 150 de oameni, mult pentru acea perioadă. „Acest lucru s-a repercutat și în conștiința muncitorilor, în unitatea și organizarea lor, în starea de efervescență revoluționară pe care aveau s-o întrețină permanent.” Astfel că muncitorii de la fabrica de fermoare au făcut grevă opt zile și au reușit să obțină mărirea salariilor. Apoi baronul și-a mutat afacerea la București și „nucleul revoluționar nu numai că nu s-a dizolvat ci a crescut și s-a întărit. (...) Aflându-se în primele rânduri ale luptei de clasă, aici s-a organizat de timpuriu o celulă de partid.” În fine, cum altfel? S-au aflat în primele rânduri ale marii demonstrații de la 1 Mai 1939, „au pus la cale greve, sabotaje.” Desigur, în 1948 întreprinderea a scăpat de baronul acela desuet. Urmează ani tulburi de romantism revoluționar. În 1955 „când s-a reluat producția de fermoare în țară, acestea se manufacturau dinte cu dinte. 100 000 de metri liniari pe an păreau o performanță și un miracol.” Dar în anii 1970 Metaloglobus a cunoscut succese după succese. Au început să facă fermoare din plastic spiralat, s-au introdus mașini cu ultrasunete și s-a mărit capacitatea la fermoarele metalice. Planul de un milion de metri s-a depășit de patru ori iar la începutul anilor 1980 producea deja aproape douăzeci de milioane de metri în total la fermoare metalice și de plastic. Cine spunea că fabricanții de fermoare nu merită titlul de Eroul al Muncii Socialiste? Ca să se mențină în frunte chiar au brevetat un tip nou de fermoar, cel cu dinți din aluminiu. „Nu-i ușor, spunea Ștefan Tistore, secretarul comitetului de partid, să menții un produs la nivel mondial, dar tradiția ne obligă, ne creează acel suport moral de a lua, dacă e nevoie, totul de la început. (...) modernizarea e un proces obiectiv necesar fără de care tradiția s-ar rupe. ” Iar gazetarul simte nevoia să mediteze, final, la aceste vorbe: „Ceea ce, spunem noi, înseamnă unitate de gândire și faptă revoluționară.”

Comitetul municipal Satu Mare al UTC a organizat la Întreprinderea de prelucrare a lemnului dezbaterea cu tema „România în anii revoluției și construcției socialiste. Partidul Comunist Român- conducătorul luptei poporului pentru făurirea noii orânduiri sociale.” La Întreprinderea de postav Buhuși, în cadrul inițiativei „Săptămâna calității și eficienței,” trei sute de tineri și-au propus să realizeze suplimentar 1500 de metri de stofă. În județul Olt, mai mult de opt mii de tineri au fost folosiți pentru încheierea lucrărilor din campania agricolă de primăvară, executând pregătirea și însămânțarea a 2800 de hectare, întreținerea cartofilor pe 200 de hectare și erbicidarea a 3400 de hectare de păioase.

Toma Ionete, adjunct al Comisiei pentru probleme sociale din cadrul Consiliului General al Uniunii Sindicatelor promite că oamenii muncii vor avea la dispoziție 500 de mii de locuri în casele de odihnă și tratament ale sindicatelor. Ionete stă de vorbă cu Mircea Scripcă de la România liberă care glosează pe foamea salariaților de băi de nămol și izvoare termale. Sindicatele, spune gazetarul, au sarcini importante și una dintre ele este soluționarea problemelor sociale ale oamenilor muncii. Tocmai de aceea, „însemnate răspunderi le revin și pentru asigurarea unor condiții tot mai bune de odihnă și tratament balnear pentru îngrijirea sănătății și refacerea forțelor celor ce muncesc.” Ionete spune că în România s-au construit, din fondurile proprii ale sindicatelor, numeroase case de odihnă și tratament, care pot găzdui anual circa 500 de mii de oameni ai muncii. Acesta case de odihnă se află în 16 stațiuni balneoclimaterice „renumite, cu factori climatici naturali și hidrominerali cu eficientă terapeutică sporită, în măsură să asigure tratarea a diferite afecțiuni.” Sindicalistul le spune evocativ-poetic „uzine ale sănătății” și enumeră câteva: în stațiunile Felix, de pildă, sunt 2500 de locuri, la Herculane, 1600, la Eforie Nord 1800 de locuri iar la Amara 1100. „Condiții bune de odihnă și tratament se asigură și în alte unități ale sindicatelor la Covasna, Slănic-Moldova, Sângeorz-Băi, Olănești sau Vatra Dornei. Oamenii pot trata la Felix afecțiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos central și periferic; la Covasna și Vatra Dornei se tratează afecțiuni cardiovasculare, boli digestive la Slănic-Moldova, Sângeorz-Băi sau Căciulata iar la Amara, reumatismul. Dar oamenii nu vin doar să-și vadă de durerile de oase, ci și să se distreze. Toma Ionete spune că „sindicatele manifestă o preocupare susținută pentru organizarea de activități cultural-artistice, sportive și de agrement. Casele de odihnă și tratament dispun de biblioteci, de săli pentru spectacole teatrale și muzicale, atât ale formațiilor artistice de amatori cât și ale formațiilor profesioniste.” Se vor viziona și filme, programe de televiziune, se pot face audiții muzicale „și alte manifestări.”

La Ambasada R.P.D. Coreene de la București s-a organiza o conferință de presă. Însărcinatul cu afaceri ad-interim Zu Ian Cian, a prezentat Declarația Comitetului pentru Reunificare Pașnică a patriei din R.P.D.Coreeană privind arestarea și punerea sub acuzare a reverendului Moon Ik Hwan, după vizita efectuată de acesta în R.P.D.Coreeană.

Echipa Steaua București se luptă la Izmir în semifinala Cupei Campionilor Europeni cu Galatasaray Istanbul. În tur scorul a fost de 4 – 0 . În cealaltă semifinală echipa AC Milan întâlnește pe teren propriu pe cei de la Real Madrid (în prima manșă scorul a fost 1 – 1)

De vânzare: „Computer Sinclair Spectrum , dubluradiocasetofon Sharp GF, 565, radiocasetofon stereo, covor persan manual 2,5x1,5. Cumpăr Player”; „Convenabil mobilier, covoare, lustre, diverse obiecte”; „Televizor color nou, barcă pneumatică URSS, aparate telefon, baterie sanitară monobloc, broaște ușă Național Look”; „Skoda 120L, radiocasetofon, frigider, aparat foto, skiuri, calculator”; „Avantajos sufragerie, cuier, măsuțe, toaletă oglindă, modul bucătărie, calorifer electric, vas sanitar, carpete, aspirator Taifun, lămpi radio, palton bărbătesc 42”; „Urgent dormitor Ceahlău, cameră tineret Sandina, sufragerie, bibliotecă, bucătărie, lustre, televizor pentru piese, alte obiecte casnice”; „Mașină de tricotat ciorapi. Adresați Bîrda Aurel, localit. Dieci, nr.86, jud. Arad”; „Fân de livadă, cantitate mare, Făgăraș.”

Se cumpără „Motor barcă peste 40 CP, schiuri nautice. Vând motor Neptun 23”; „Radiocasetofon auto, hublou și rulou parasolar auto, boxe Unitra, amplituner Delia. Vând bară față-spate, lunetă Oltcit, aspirator auto. Aștept provincia”; „Cumpăra casă cu apă și lumină electrică, maximum 50 km de București, în apropiere de baltă sau lac”; „Congelator, radio Selena, vopsea ulei albă. Vând set tacâmuri deosebite, serviciu ceai Limoges semnat, pantofi lac negri damă 36 1/2”

La televizor se transmite de la 17.30 Fotbal. Galatasaray – Steaua, meci retur în semifinalele „Cupei campionilor europeni”. Transmisiune directă de la Izmir. Apoi la 19.20, Telejurnal. La 20.05, Trăim decenii de împliniri mărețe (color) Emisiune literar-muzical-coregrafică. La 20.35 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. La ora 21.00 Din marea carte a patriei (color). Așezări vechi, orașe tinere: Târgu Frumos – Boldești – Scăieni, La 21.20 Te cântăm, iubită țară (color). Muzică ușoară românească. La 21.40 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00

La Opera Română, Flautul fermecat. La Teatrul de Operetă s-a pus în scenă O noapte la Veneția. La Teatrul Național, în Sala Mare se joacă Bădăranii, în sala Amfiteatru, Autograf, iar în Sala Atelier, Ultimul set. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra are în programul sălii din Schitu Măgureanu Noțiunea de fericire și la Sala Studio Câinele grădinarului (spectacol amânat din 30 martie). La Teatrul de Comedie se joacă piesa Capcană pentru un om singur. La Nottara, sala din Bulevardul Magheru, Într-o dimineață iar la Sala Studio se joacă La un pas de fericire. În foaierul teatrului se desfășoară spectacolul Pasărea măiastră – Maria Tănase. La Teatrul Ion Creangă se joacă Turandot. La Circul de Stat București este reprezentație cu Vedetele Circului din Varșovia.

La cinematografe rulează Maria și Mirabela în Tranzistoria, Francois Villon (seriile I și II), Vacanța cea mare, De ce are vulpea coadă, Caz cu caz nu se potrivește, Agentul de legătură nr. 8, Șatra, Prețul unei vieți (seriile I și II)

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG