Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 7 mai 1989


Ianuarie 1977. Nicolae Ceauşescu examinează, la Arad, prototipul vagonului de metrou. Fototeca online a comunismului românesc; cota:4/1977

Românii bat recorduri peste recorduri în producție slăvind partidul și Cârmaciul lui. Între timp, planul sistematizării și reorganizării zonei rurale merge înainte.

Duminică 7 mai 1989

Vremea va fi rece. Cerul e mai mult noros. Cad ploi pe alocuri cu caracter de aversă, însoțite de descărcări electrice și izolat de grindină. În zonele deluroase din nord și vest, dar și la munte, precipitațiile se vor transforma în lapoviță și ninsoare. Vântul suflă slab până la moderat. În general minime între zero și opt grade și maxime termice între zece și 20 de grade, mai ridicate în sud și sud-vest.

Nenumărate sunt comunele care s-au pomenit peste noapte oraș, după ce Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. Ele au devenit „orașe agroindustriale”, adică pe jumătate sat, pe jumătate oraș. Scânteia le publică entuziasmul începând cu prima pagină glosând, printre altele: „Urbanizarea localităților care beneficiază de această lege constituie practic o consacrare a situație de fapt printr-una de drept, reflectând profundele transformări petrecute în viața tuturor așezărilor patriei, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului,” proces gândit și pus în practică de Ceaușescu prin care se urmărea repartizarea „echilibrată a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor, orașelor și comunelor.” Printre primii care-i scriu pe această temă o telegramă lacrimogenă celui mai iubit fiu al satului se află și Consiliul popular orășenesc Scornicești, județul Olt. Comuniștii Scorniceștiului, „vatră de istorie”, cum i se spunea prin revistele de istorie a partidului, „au trăit momente de neuitat, de profundă vibrație patriotică prilejuite de trecerea străvechii noastre așezări în rândul orașelor României socialiste,” și le mulțumesc lui Ceaușescu („ctitor de țară nouă, personalitate marcantă a contemporaneității, arhitectul libertății și demnității noastre) și soției sale (eminent om politic, savant de prestigiu internațional) pentru că i-au făcut orășeni. N-ar fi putut reuși singuri, fără documentele de partid și de stat, „fără orientările dumneavoastră”, fără vizitele de lucru, alături de tovarășa Elena când le-a dat atâtea îndemnuri „mobilizatoare”. Astfel au putut face mai mult și mai bine în agricultură și producția marfă industrială și erau „ferm hotărâți” să depună toate eforturile „pentru a realiza neabătut sarcinile de plan pe acest an și pe întreg cincinalul.” Ca Scorniceștiul, alte comune (Colibași, Însurăței, Sianca, Avrig, Tălmaciu, Seini) transformate în orașe trimit telegrame trase la șapirograf în care elogiază desfigurarea comunelor și legea care face posibil aceasta.

Muncitorii sărbătoresc Ziua partidului cum știu, adică prin muncă. Activiștii comuniști sărbătoresc vorbind. De pildă, maistrul Ilie Stanciu, de la Întreprinderea de țevi din municipiul Zalău, stă de vorbă cu Mircea Bunea de la Scânteia și-i spune că grație inițiativei „Zile și săptămâni record de producție” adică perioadei de timp în care era musai să spargi normele și să depășești planul, pentru că așa îți cerea partidul, schimbul pe care-l conducea a realizat în schimburi de opt ore o producție medie de 350 de tone de sârmă, mai mare decât cea din plan. La Întreprinderea din Zalău , metalurgiștii raportează noi recorduri în producție, ajungând la peste 1000 tone pe zi de piese. Maistrul Stanciu spune că „sunt realizări care se constituie în răspunsul nostru comunist, muncitoresc, în fapte care să marcheze ziua creării Partidului Comunist Român. Este un moment de bilanț pentru Zalău și nu pentru că maistrul Stanciu a depășit planul, ci pentru că se apropie aniversarea PCR și toată lumea se zbate să se facă remarcată. Orașul nu mai e ce-a fost odinioară, iar gazetarul prezintă fapte: industria lui e mai puternică de 60 de ori decât în 1968. Orașul s-a umplut cu fabrici și uzine, în total 33 de mii de locuri de muncă și aproape 20 de mii de apartamente. Situația, susține gazetarul e peste tot aceeași în reședințele de județ și în celelalte orașe. „În Epoca Nicolae Ceaușescu, cea mai înfloritoare din istoria patriei, fostele centre urbane s-au dezvoltat și de dezvoltă fără precedent. (...) Dar nu numai ele. Localități care altădată au fost comune ori târguri modeste, uitate, condamnate la o viață de azi pe mâine, la vegetare și colb, sunt astăzi des citate la radio, în presă, la televiziune.” De unde notorietatea asta, se întreabă retoric gazetarul? Pentru activitățile din domeniile industriale, agricole sau social-culturale. Și spune exaltat că aceste cătune nu doar că s-au racordat cu țara ci și cu circuitul economic internațional. „În 1990 nu vom mai avea niciun județ cu o producție mai mică de 50 000 de lei pe locuitor.” Dacă viața începe să devină tot mai bună într-un loc, conchide, atunci nu căutați explicația cine știe unde. „E suficient să priviți jur-împrejurul ei. Și-i imposibil să nu aflați chiar acolo, aproape, șantierul unei noi platforme industriale!”

Pe 8 mai se împlinesc zece ani de la întâia călătorie cu metroul bucureștean. Romulus Fornoga care este secretarul comitetului de partid de la Metrou le spune gazetarilor de la Scânteia că se lucrează din greu la finalizarea magistralei a 3-a Gara de Nord, Dristor 2, lungă de 10 kilometri și promite că va fi pusă în funcțiune cu ocazia altei aniversări, a 45-a de la „istoricul” 23 August. Rețeaua subterană a metroului va ajunge astfel la 60 de km, cu un an mai devreme față de angajament, spune politrucul. Șefii partidului deciseseră noi tronsoane de metrou (Sălăjan-Policolor, de 4,1 km și Basarab-Grivița-1 mai -Pajura de 4,5 km) Termenul stabilit de punere în funcțiune: cel mai târziu până la 23 August 1991.

La București au avut loc între 3 și 6 mai convorbiri între delegațiile RSR și URSS, conduce de Radu Bălan, președintele Comitetului de Stat al Planificării și I.D. Smaliukov, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de stat al planificării din URSS, informează Agerpres. Au fost analizate „posibilități și modalități de extindere a colaborării economicfe și tehnico-științifice în domenii de interes comun, a specializării și cooperării în producție, a conlucrării dintre organele centrale de planificare din cele două țări. S-a semnat, în final și un protocol referitor la cooronarea planurilor economiilor naționale ale celor două țări în perioada 1991-1995. Cât a stat în țară, conducătorul delegației sovietice a făcut o vizită în județul Timiș unde s-a întâlnit cu politrucii locului. De asemenea, „a vizitat obiective economice, edilitare și social-culturale din Capitală și din municipiul Timișoara. La conferința de presă care a încheiat vizita în România a delegației sovietice au participat reprezentanți ai presei centrale, ai Agenției Române de Presă – Agerpres, ai Radioteleviziunii, Comitetului de stat al planificării precum și ai altor ministere.

Memorialul de la Sighet
Memorialul de la Sighet

Apropiata aniversare însuflețește și condeiul poeților. Al Jebeleanu scrie un sonet shakespearian pe prima pagină a României literare dedicat acestui moment. El are dimineața o viziune brâncușiană: „Columna țării-o văd în dimineți/ Cu biruinți – cu faptă după faptă/ Cioplită din granituri, zveltă, dreaptă/Spre nimbul comunismului măreț.” Pe columnă urcă diverși eroi de partid și de stat, autorii mărețelor împliniri. „Din Augustul eroic până-n pisc/Atâtea glorii suie pe columnă! Le-a-nveșnicit Partidul Comunist!/ În Mai și-n stih columna țării sună./I-am dăruit elanuri, sânge, vers/S-o cânt sclipind prin timpuri, s-o slăvesc.” Și Viorel Cozma publică niște resturi de poeme noduroase despre „Partidul – rod al luptei milenare/ E visul de izbândă de-a pururi românesc,/Visat de Mircea, de Mihai și Ștefan/ De-a fi stăpâni în plaiul strămoșesc”. În fine mai toate personajele pozitive ale istoriei României girată de Cabinetul 1 au luptat pentru același ideal: formarea PCR:„Partidul este rod din lupte dârze,/Din jertfa patrioților eroi” făcând astfel trecerea la Eroul între eroi Un om purtând nestinsă iubirea pentru glie/Cu idealul țării adânc s-a contopit/Eroul Ceaușescu, al cutezanței noastre/ Și-atâtor biruințe ce-n țară au rodit” Și, în fine, o ultimă strofă din acest pestriț omagiu bine remunerat:„ În fruntea națiunii, viteaz Conducătorul,/ Stegar de noi victorii, chezaș de bucurii,/ Să ne trăiască-n pace, cât țara să trăiască,/ Spre gloria eternă a scumpei Românii!”

Românii vor să corespondeze. Revista Săptămâna a lui Eugen Barbu și C.V.Tudor face legătura între corespondenți. De pildă, Nicolae Bogdan, din București vrea să corespondeze despre fotbal (Dinamo), muzică (V. Șeicaru, Madonna, M.Jackson, SG. Michael), film (S. Stallone, J.Nicholson), baschet. Gabriela Dumitru de pe Sălăjan din București vrea să corespondeze despre orice. Lucian Mina din București ar vrea să schimbe impresii despre Alain Delon, despre echipa de fotbal Steaua București, muzică (Iris), limbă, literatură și cultură japoneză. Bianca Negulescu vrea să corespondeze despre literatură, muzică, teatru și film iar Costel Rarinca din Tecuci ar vrea reviste auto despre formula 1 oferind în schimb reviste Sport și almanahuri Magazin. Andrei Eugen din București este preocupat de psihologie, sociologie, literatură, film și altele. În fine Alina Maria Moldoveanu vrea să schimbe o vorbă despre poezie, film, fotbal, atletism, tenis, schi și muzică (M.Neacșu, Chris Norman, Bruce Springsteen, Rick Astley, Den Horrow, Europe, Sandra.)

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș la secția română pe primul loc este Dida Drăgan cu Stau pe o margine de lună. Urmează Adrian Daminescu cu Nu poți uita. Apoi, pe locul trei este Nicu Alifantis cu Ce bine că ești. Pe următoarele trei locuri, în ordine sunt Gabriel Cotabiță (Noi rămânem oameni), Mihai Pocorschi (Cântă) și Ricky Dandel (O zi frumoasă). La secția străină pe primul loc sunt cei de la Simple Minds cu Belfast Child urmați de Mike&The Mechanics și melodia The Living Years. Apoi Michael Jackson cu Leave me Alone. Pe următoarele trei locuri, în ordine, Fine Young Cannibals (She Drives Me Crazy), Annie Lennox &Al Green (Put A Little Love In Your Heart) și Roy Orbison (You Got It). La secțiunea de muzică populară, Lucreția Ciobanu e pe primul loc cu Sună, codrule și răsună. Urmează Teodor Coral cu M-ai crescut, maică, cu dor și, pe trei, Tiberiu Crișan cu Multe doruri are omul. Urmează Filuța Bogdan (Siminocul) și Laura Lavric (După mine, măi flăcăi).

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Cei șase urși și clovnul Cybulka. Producție a studiourilor din R.S. Cehoslovacă. La 12.25 Sub tricolor, la datorie!(color) La 12.40 Viața satului (color) La 13.00 Telex apoi la 13.05, Album duminical (color). La 15.00 se închide programul pentru a fi reluat la 19.00 cu Telejurnal. Apoi la 19.20, Cântarea României. (color) Omagiu țării, conducătorului iubit. La 20.30 Film artistic (color) Râul care urcă muntele. Producție a Casei de filme Unu. Cu Gheorghe Cozorici, Valeria Seciu, Gheorghe Metzenrath, Catrinel Dumitrescu, Emanoil Petruț, Olga Bucătaru etc.etc. Regia Cristina Nicolae. La 21.50 Telejurnal. Programul se închide la 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG