Linkuri accesibilitate

N.C.Munteanu: Viorica, între búget, cúget, múget și bugét


Remus Borza a fost consider al Vioricăi Dăncilă pentru zece zile

Abia ieșită din capul lui Liviu Dragnea, precum zeița Atena din capul lui Zeus, Viorica Dăncilă s-a dovedit a fi neconflictuală, așa cum și-a dorit-o creatorul. Cu o excepție. De la bun început dama s-a aflat într-un conflict pe viață și pe moarte cu gramatica limbii române.

Mai înțeleaptă, gramatica a cedat. Și, ca și cum n-ar fi fost suficient, Viorica era în conflict sângeros și cu ortoepia. Abia numită prim ministru, într-un discurs de pomină, femeia a vorbit despre búgetul României. Nu era o scăpare nefericită, ci o convingere fermă, cuvântul mutilat fiind rostit de şapte ori într-o alocuţiune introductivă citită în fața guvernului. Prin cine știe ce analogie, Viorica a asociat búgetul cu cúgetul și cu múgetul. Dar, dacă nu-i știa numele corect, cine garanta că știe ce este în sine bugetul? Minune, după trimiterea la bulău a lui Liviu Dragnea, Viorica a mărturisit cu dulce inocență că nu a participat la elaborarea bugetului pe 2019 și, ca atare, nici nu și-l asumă? Intra-adevăr, în pozele de epocă făcătorii bugetului pe 2019 sunt Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Orlando Teodorovici, Darius Vâlcov, Daniel Chițoiu și Neculae Bădălău. Numai specialiști, dar nici urmă de Viorica Dăncilă. Ca prim ministru, ea doar l-a semnat. Ca primarul.

Odată ieșită de sub tirania lui Liviu Dragnea, Viorica a înflorit brusc. A făcut un armistițiu cu gramatica și l-a concediat scurt pe Darius Vâlcov, eminența cenușie pe probleme economice în PSD, ins foarte admirat de Dragnea, probabil pentru îndemânarea cu care pitea valori prin cimitire. Mai mult, într-o sclipire de geniu, geniu e prea mult, într-o sclipire de inteligență, Viorica Dăncilă și-a asigurat serviciile unui sclipitor consilier pe probleme economice, reformă și fiscalitate în persoana lui Remus Borza.

Remus Borza este avocat de meserie, avocat de succes şi unul dintre cei mai respectaţi practicieni în insolvenţă din România. În această ultimă calitate s-a ocupat, ca administrator judiciar, de relansarea, cu succes, a Companiei Hidroelectrica. Mai mult, s-a luptat cu faimoșii „băieţii deştepti", care au dat un „tun" companiei de peste 2 miliarde euro, şi a învins după 5 ani şi peste 250 de procese. Una peste alta, avocatul este dublat de un economist care știe că economia țării are nevoie ca de aer de reforme radicale.

Sintetizate, ideile lui Remus Borza, împărtășite premierului și presei, ar fi următoarele: aparatul bugetar este prea mare și angajații sunt prea bine plătiți; nicăieri în lume un angajat de la stat nu câștigă, în medie, mai mult decât un salariat din mediul privat; trebuie redus numărul de ministere și stârpită birocrația; trebuie redus numărul de agenții și de instituții publice cu funcționari mulți, indolenți și ineficienți; mediul de afaceri are nevoie de un milion de oameni, iar în instituțiile de stat sunt sute de mii de oameni care stau degeaba și vântură aerul; este nevoie de un plan de restructurare sever în administrație. În fine, Remus Borza a avut încă o idee interesantă și anume că trebuie regândită structura administrativă a țării, pentru că 3.200 de sate și comune sunt prea multe pentru o țară din care au plecat milioane de oameni.

Potrivit lui Remus Borza, creșterea salariului minim pe economie a fost o măsură corectă, aveam salarii foarte mici comparativ cu celelalte 27 de state membre UE. Însă o anomalie o reprezintă faptul că au crescut mult prea mult salariile în sectorul public, fără o corelare cu eficiența și productivitatea. „Suntem singura țară din Europa care-și plătește mai bine bugetarii, salariații din domeniul public, decât salariații din mediul privat: vorbim de un salariu mediu de 704 euro versus 534 euro. Asta a creat un dezechilibru pe piața forței de muncă, o migrație dinspre privat spre public. Aparatul bugetar este supradimensionat. Guvernarea PSD, cu Adrian Năstase, a administrat țara cu 800.000 de bugetari. Acum avem 1.370.000 de bugetari”, a spus Remus Borza.

Toate aceste idei, dar și altele din aceeași arie, au pus pe jar birocrația de partid și de stat, pentru care „a spune” e mai important decât „a face”. Mobilizarea batalioanelor birocratice, specializate în gestionarea sărăciei, pentru care reforma, transparența, productivitatea, eficiența sunt otrăvuri capitaliste, a avut câștig de cauză. Viorica Dăncilă a strâns armata de dezmoșteniți ai soartei la sânul ei generos și l-a concediat, în mai puțin de o săptămână de la numire, pe cel care a tulburat apele calme ale ineficienței și neputinței social-democrației dâmbovițene.

Cu sau fără búget, cúget, múget sau bugét, Viorica Dăncilă are un talent formidabil în a-și tăia creanga de sub picioare din copacul în care a fost urcată fără voia ei. Și unde a început să-i placă. Se crede prim ministru!

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG