Cum arată și cât de SF sunt ideile partidelor pentru votul electronic și de la distanță

În Parlament zac însă proiecte pentru votul electronic și prin corespondență de la toate partidele de Opoziție, pe care acum Comisia le va lua în discuție, pentru a ajunge la un numitor comun și a le aplica pentru toate alegerile și toți alegătorii. PSD și ALDE nu au astfel de proiecte legislative.

Câțiva parlamentari PNL și PMP au deschis drumul în 2015, fără succes, la fel ca și PNL de unul singur, în 2018, cu proceduri greoaie, care implică hârtia și Poșta Română, parțial asemănătoare cu cele pentru votul prin corespondență, în vigoare, care nu funcționează. USR a venit în martie 2019 cu un proiect pentru votul electronic, mai suplu, deschis tuturor, care să se desfășoare pe parcursul a 6 zile înaintea scrutinului la urne. Ultimul care a pus ceva pe masă a fost Pro România, cu prevederi parțial copy-paste după USR, dar și cu multe prevederi tehnice și unele originale: recompensă în bani pentru cei care găsesc „bug”-uri în sistemul electronic de vot, cu condiția să nu le facă publice.

Îți mai recomandăm

Iohannis cere o lege prin care să fie asigurat votul din diaspora până în iulie. Altminteri, îi cheamă pe aleși din vacanță

Președintele Klaus Iohannis le-a cerut partidelor să găsească soluții rapide pentru a asigura buna desfășurare a votului în diaspora, inclusiv soluții de votare anticipată și de la distanță, care să intre în vigoare înaintea alegerilor prezidențiale din iarna acestui an.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat joi că Guvernul are deja în lucru un pachet de astfel de măsuri și că ia în calcul ca votul să se desfășoare pe parcursul mai multor zile, și prin corespondență. „Ne-am bucura dacă din partea preşedintelui României şi a partidelor de Opoziţie am avea un proiect concret, pe care să şi-l asume şi care să rezolve problemele din diaspora, pentru că cel mai uşor este să critici, mai greu este să vii cu soluţii”, a spus Dăncilă.

Senatorul ALDE Dorin Bădulescu, președintele comisiei din Parlament, a spus că vor fi luate „toate proiectele care sunt în piață în momentul de față” și că soluțiile se vor concentra pe votul din diaspora, dând de înțeles că implementarea votului electronic și prin corespondență va fi lăsată deoparte pe moment. El a prezentat și propunerea ALDE – alegeri întinse pe 7-8 zile în diaspora, cu vot anticipat, adică înainte de deschiderea urnelor în țară.

Ce spun experții: misiune imposibilă, votul electronic e greu de implementat

Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender, explică pentru Europa Liberă că există două tipuri de vot electronic: unul ca în SUA, unde alegătorii vin fizic la un aparat de vot electronic, și unul ca în Estonia, unde alegătorii folosesc propriile dispozitive electronice, în care introduc actul de identitate și votează de la distanță.

„Pentru votul din Statele Unite, acele mașini au demonstrat că sunt vulnerabile, fie la atacuri directe, fie la situații în care o eroare de software nu permite numărarea corectă a voturilor. Pentru votul de tip estonian, cu laptopul personal, cred că suntem destul de departe de momentul acela, pentru că mai întâi avem nevoie de o infrastructură de e-guvernare corectă, cu acte de identitate biometrice, cu buletine cu cip, înainte să ne gândim la partea de votare”, consideră expertul IT.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, este de părere că votul electronic și cel prin corespondență nu sunt fezabile, cel puțin nu pe termen scurt, așa cum vrea președintele Iohannis.

„Votul electronic, oricât ar fi de atractiv teoretic, încă nu are o formulă testată de aplicare. Riscurile de securitate sunt mari. Nu ne permitem să riscăm un sistem făcut în grabă, pentru o funcție atât de importantă. Votul prin corespondență poate fi „reparat”, dar dincolo de aspectele tehnice, are un deficit important de încredere. Mai mult, este discutabil cum poate fi aplicat în turul doi, cu doar două săptămâni între cele două tururi. Și atunci rămâne soluția clasică: vot în persoană, la secția de vot. Aici trebuie să vedem ce învățăm din greșelile anterioare și ce soluții găsim”, scrie Voicu.

Îți mai recomandăm

Dosar penal pentru votul din diaspora. Peste 40 de plângeri, trimise de Parchetul General la DNA

În opinia lui Voicu, procesul de votare clasic ar funcționa bine prin câteva măsuri simple: creșterea numărului de secții de votare acolo unde este aglomerație, asigurarea personalului în toate secțiile de votare, asigurarea logisticii electorale (ștampile, cabine de vot, tablete), deschiderea de noi secții de votare în comunitățile de români din diaspora.

Ce spun politicienii despre schimbarea procedurii de vot în Parlament

Daniel Fenechiu, senator PNL, membru în Comisie:

• spune că PNL susține extinderea perioadei de vot la sâmbătă și duminică, la alegerile prezidențiale de anul acesta, apoi extinderea la toate alegerile a votului prin corespondență.
• PNL nu susține votul electronic pentru prezidențialele de la toamnă-iarnă, „pentru că nu e fezabil”.
• propunerile care există deja în Parlament vor fi centralizate și timp de 6 luni comisia are timp să modifice legislația.

Tudor Benga, deputat USR, membru în Comisie:

• vrea o soluție „completă”, ceea ce implică vot prin corespondență sau electronic, nu doar simpla prelungire a programului de votare. USR are depus un astfel de proiect legislativ încă din martie 2019. Comisia are un mandat de 6 luni, dar pentru început prioritatea este votul în diaspora.

Eugen Tomac, liderul PMP:

• vot anticipat în diaspora, desfășurat sâmbătă și duminică.
• MAE să realizeze o hartă a comunităților de români, pentru că în Europa există 3,5 milioane de cetăţeni români şi comunităţi compacte unde locuiesc de la 1.000 până la 7.000 de cetăţeni rezidenţi.
• își susține inițiativa legislativă depusă în iunie 2019, care reia un proiect mai vechi, inițiat alături de deputați PNL.

Cum arată proiectele depuse în Parlament de partidele de Opoziție

În prezent, România are o lege a votului prin corespondență, din 2015, după scandalul de la alegerile prezidențiale din 2014, când zeci de mii de români nu au putut vota în diaspora, unde s-au format cozi imense la secțiile de vot, ca și la scrutinul din mai 2019. Această lege s-a aplicat o singură dată, la parlamentarele din 2016, pentru că a fost concepută doar pentru alegerile parlamentare. Rezultatele au fost derizorii: sub 9.000 de români s-au înscris în registrul electoral pentru a vota prin corespondență, iar de votat efectiv au făcut-o în jur de 5.000.

Votul prin corespondență se realizează prin poștă și are o procedură greoaie – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trimite formularele, buletinul de vot, elementele de securizare, iar votanții le completează și le trimit tot prin poștă sau curier, înapoi la biroul electoral unde este arondat.

În Parlament, stau depuse mai multe proiecte privind modificarea legislației pentru votul prin corespondență, dar și pentru introducerea votului electronic.

1. PNL-PMP, 2015: electronic, dar cu hârtie, du-te vino cu Poșta Română

Proiectul depus de 7 deputați și senatori PNL și PMP a fost depus în 2015, respins de Senat și cu avize negative de două ori, de la Guvernul PSD, în 2016 și 2017. El este relativ rudimentar, îmbinând soluții electronice descrise vag, cu proceduri fizice, pe hârtie. Procedura este greoaie și implică Poșta Română, pe lângă un portal web unde se votează propriu-zis.

• introduce votul electronic pentru toți românii, pentru toate alegerile.
• se înființează un „registru electronic electoral” la AEP. Atât alegătorii din țară, cât și cei din străinătate trebuie să facă o cerere de înscriere în acest registru, cu cel puțin 30 de zile înaintea scrutinului, conținând datele de identitate și domiciliu, plus copie autentificată după un act de identitate care atestă cetățenia română și domiciliul. Cu cel puțin 15 zile înainte de vot, AEP realizează un centralizator în format electronic cu datele cetățenilor care s-au înscris pentru vot electronic.​
• certificatul de alegător, care este un act fizic, pe hârtie, se folosește pentru validarea votului electronic și include datele de accesare a buletinului de vot electronic – user și parolă din 6 cifre. Fiecare cetățean înscris în registrul electronic electoral are un certificat de alegător propriu. El este trimis de AEP prin Poșta Română fiecărui alegător înscris, cu cel puțin 15 zile înaintea votului.
• cetățenii înscriși în registru votează pe un portal de internet, creat și administrat de AEP. Se bifează opțiunea electorală, apoi se confirmă votul, prin introducerea CNP-ului. Accesul la buletinul de vot electronic este permis doar în intervalul orar de votare, stabilit de AEP. Numărătoarea se face automat, tot electronic.
• dacă cineva care s-a înscris să voteze electronic vine în ziua votului la o secție de votare, el trebuie să prezinte certificatul de alegător sigilat, ca să dovedească că nu a votat electronic.

2. PNL, 2018. Platforma E-VOT, pentru votul electronic din diaspora

Proiectul depus de deputați PNL în octombrie 2018 a fost respins de Senat și în prezent se află în dezbaterea comisiilor din Camera Deputaților, unde a primit raport de respingere de la comisiile de Tehnologia Informației și cea pentru Egalitatea de Șanse.

• este adresat votului din diaspora. Românii trebuie să trimită cereri la AEP, pentru a se înscrie în Registrul electoral, precum și copii după acte, pe care trebuie să le depună personal la amabasade sau prin poștă. AEP centralizează listele și le dă și Poștei Române. Apoi le trimite celor înscriși în Registru documentele pentru vot, pe bază de confirmare de primire de la Poșta Română. Alegătorii înregostrați în registru, pentru vot electronic sau prin corespondență, sunt scoși de pe listele electorale permanente, la scrutinul respectiv.
• AEP și STS fac platforma E-VOT, care generează o parolă de acces pentru fiecare alegător cu domiciliul în străinătate, care a solicitat vot electronic. Parola se transmite în plic sigilat, către Poșta Română, care trimite plicul mai departe la alegător, cu maximum 30 de zile înaintea datei alegerilor. Platforma E-VOT se deschide pentru votanți la ora deschiderii secțiilor de votare, iar alegătorii o pot accesa de pe orice dispozitiv legat la internet, cu parola de acces. Alegătorii pun ștampila virtuală pe candidatul sau lista dorită.
• Conținutul bazei de date a E-VOT trebuie secretizat până la închiderea secțiilor de votare, „prin sisteme de protecție cu cel mai înalt grad cunoscut” (de STS).

3. USR, martie 2019. Vot electronic pentru toată lumea, timp de 6 zile înaintea alegerilor

Proiectul depus la Senat de USR, în martie 2019, se află în dezbaterea comisiilor de specialitate. USR dorește scrutin electronic de la distanță, anticipat, desfășurat pe parcursul a 6 zile înaintea scrutinului fizic, la urne, și încheiat cu o zi înaintea acestuia. O prevedere permite alegătorilor să voteze electronic de câte ori vor, având astfel posibilitatea să se răzgândească asupra votului. Votul final, luat în calcul, este ultimul înregistrat înainte de închiderea urnelor.

• vizează toate tipurile de scrutin, precum și referendumurile. Va fi testat pe următoarele trei scrutine naționale consecutive: dacă sunt europarlamentare sau prezidențiale, într-o singură localitate, dacă sunt parlamentare sau locale sau referendum, într-o singură circumscripție electorală. La primele două scrutine de test, voturile electronice nu sunt luate în calcul la rezultatul alegerilor, abia la al treilea.
• sistemul de vot electronic este verificat și certificat de STS, dar și de o organizație independentă, din domeniul securității informatice, stabilită de AEP prin licitație publică. Sistemul este pus la dispoziție, cu certificat de neschimbare, partidelor politice și candidaților independenți.
• stabilirea identității alegătorilor și accesul la sistemul de vot electronic se fac printr-un certificat digital, care se eliberează gratuit, de către AEP cetățenilor cu domiciliul în România și de către MAE cetățenilor cu domiciliul în diaspora.
• votul electronic este secret și nu trebuie să poată fi reconstituită legătura de identitate între cetățean și votul său. Alegătorul trebuie să poate verifica independent că votul său a fost recepționat, că a fost înscris corect, că a fost numărat.
• datele alegătorilor sunt stocate doar până la validarea scrutinului și expirarea termenelor de contestare.​
• cetățenii se înscriu cu cel puțin 30 de zile înainte de alegeri în Registrul Electoral Electronic. Ei trebuie să primească un certificat digital, care poate fi ridicat de cetățean doar în persoană, pe baza unui document de identitate de la AEP sau de la ambasade și consulate.
• votul electronic începe cu 6 zile înaintea scrutinului la urne și se termină cu o zi înainte. Alegătorul poate vota de mai multe ori în acest interval, însă votul care va fi luat în calcul la final fiind cel mai recent înainte de închiderea procesului de vot.
• procedura de vot: în aplicația de vot electronic, se afișează un buletin identic cu cele pe hârtie, pe care alegătorul bifează opțiunea sa. Votul e confirmat printr-o semnătură electronică extinsă, bazată pe certificatul digital calificat. Votul este criptat. Alegătorul primește pe SMS și email confirmarea că votul a fost exercitat cu succes.
• numărătoarea se realizează printr-un sistem informatic diferit de cel prin care s-a înregistrat votul și nu e conectat la nicio rețea și nici la internet. Numărătoarea voturilor electronice se face după închiderea secțiilor de votare fizice. Votul electronic e organizat de Comisia de Vot Electronic din AEP, din care fac parte reprezentanți ai partidelor.
• pedepse cu închisoarea pentru accesarea neautorizată a sistemului de vot și amenzi care pot ajunge la 100.000 de lei pentru fraudare.

4. Eugen Tomac, iunie 2019. Reia proiectul inițiat cu PNL, acum 4 ani

Eugen Tomac a depus un proiect pentru introducerea votului electronic, la Senat, în iunie 2019. Reia prevederile din proiectul depus în 2015, alături de deputați din PNL și din PMP. Vrea vot electronic, care să se aplice și pentru cetățenii din România, nu doar din străinătate, pentru toate tipurile de alegeri, mai puțin locale.

5. PRO România, iunie 2019. Copy-paste parțial de la USR, se oferă recompensă celor care găsesc defecte în sistem

Cel mai recent proiect legislativ privind votul electronic este cel al deputaților Pro România, printre care se numără și Victor Ponta. O parte din prevederi sunt preluate din proiectul depus de USR, cu câteva luni înainte. Este cel mai alambicat și tehnic proiect dintre toate, pe acest subiect, bucurându-se în mod evident de sprijin tehnic de specialitate, însă exprimat greoi. O notă de originalitate este oferirea unei recompense în bani, pentru oricine găsește vulnerabilități în sistemul electronic de vot, dar cu obligația de a le ține confidențiale până la remedierea problemei.

• vor vot electronic la toate tipurile de alegeri, inclusiv locale, dar și la referendumuri. Sistemul este făcut de AEP și STS. Alegătorii trimit cererea de înregistrare în registrul electronic. În plus față de alte proiecte, se poate trimite și cerere în format electronic, cu condiția să aibă o semnătură electronică, generată de un certificat calificat. Cererea se trimite pe un email sau formular web al AEP, care pune la dispoziție și formularul cererii.​
• AEP și misiunile diplomatice trebuie să se asigure că cei care depun cereri nu se află sub o restricție a drepturilor electorale și că sunt aceleași persoane cu cele care solicită înscrierea în Registru. Nu se specifică și cum ar putea aceste instituții să verifice singure acest lucru.
• o prevedere neclară: cererea trimisă de alegător la AEP trebuie să conțină și „semnătura electronică ce va fi utilizată pentru exprimarea votului”.
• alegătorii înscriși în registrul electronic pot vota la urne fizice doar dacă își publică datele de creare a semnăturii electronice aferente datelor de validare din registrul electronic.
• în ziua votului, alegătorul generează în aplicația AEP o pereche formată din data de creare a semnăturii electronice și data de validare a semnăturii electronice. Aplicația îi cere alegătorului să bage date pentru recuperarea datelor semnăturii electronice, pe care să „le noteze pe hârtie într-un loc sigur”. Apoi aplicația „verifică faptul că alegătorul a notat cuvintele prin solicitarea aleatoare a unor cuvinte aferente datelor de recuperare și verificare corectitudinii acestora”.
• cetățenii pot vota de mai multe ori în aplicație, iar aplicația le va genera de fiecare dată un buletin de vot electronic cu ce au votat, pe care îl trimite la registrul voturilor electronice de la BEC-uri. Se va lua în calcul însă doar cel mai recent buletin de vot electronic generat de aplicație înaintea închiderii urnelor de vot. (aceeași prevedere ca și în proiectul USR).
• sistemul electronic de vot este auditat pe codul sursă și toate componentele software de STS și de CERT-RO.
• AEP „va oferi o recompensă în bani oricărei persoane fizice sau juridice, din țară sau din străinătate, care dovedește faptul că a descoperit o vulnerabilitate în codul sursă al oricărei aplicații aferente sistemului de vot electronic, ce poate pune în pericol siguranța votului”. Comunicarea se face confidențial, pe un email al AEP.
• votul electronic va fi testat pe următoarele trei scrutine naționale consecutive: dacă sunt europarlamentare sau prezidențiale, într-o singură localitate, dacă sunt parlamentare sau locale sau referendum, într-o singură circumscripție electorală. Acestea sunt trase la sorți de AEP. La test, voturile electronice nu sunt luate în calcul la rezultatul alegerilor. La al treilea test sunt luate în calcul (prevederi identice cu proiectul USR).
• pedepse cu închisoare de la 1 la 5 ani, pentru fraude.

Îți mai recomandăm

CCR pune sub semnul întrebării referendumul pe Justiție. De 25 de zile, Valer Dorneanu lucrează la raportul care validează sau nu scrutinul