Marți 3 octombrie 1989

Soarele răsare la ora 6.15 și apune la ora 17.54. Vreme răcoroasă, chiar rece, cu cer variabil. Înnorări mai accentuate în nord, centru și est. Pe arii relativ extinse va ploua. Temperaturi minime între zero și 7 grade ceva mai mici în zonele depresionare. Temperaturile maxime se vor ridica la 13-18 grade. Dimineața se produce, pe alocuri, ceață. Cade bruma pe arii extinse.

Ceaușescu face, cu soția și suita, o vizită de lucru prin „unități ale industriei alimentare din Capitală.” Poposește la început la Întreprinderea de produse zaharoase București și apoi la cea de sucuri și băuturi răcoritoare. Zice că ambele sunt „importante pentru ridicarea continuă a nivelului de trai, a calității vieții întregului popor”, ceea ce părea și fantezist, și cinic, de vreme ce întregul popor flămânzea, mai puțin pătura privilegiaților de partid și de stat. Dar vizitele lui Ceaușescu au mai puțin de-a face cu producția și nivelul de trai, și mai degrabă cu consolidarea imaginii de lider popular, îndrăgit de oameni, într-o perioadă în care, de fapt, era tot mai detestat: peste tot este „întâmpinat cu entuziasm și bucurie. Prin puternice aplauze și urale, prin flori oferite cu dragoste prin multe alte emoționante manifestări, colectivele de oameni ai muncii din aceste întreprinderi au dat glas profundei satisfacții de a se întâlni cu secretarul general al partidului, de a-i putea raporta despre activitatea și preocupările lor, de a-i exprima recunoștința pentru tot ceea ce a făcut și face spre binele și măreția patriei, pentru bunăstarea și fericirea națiunii noastre.” De altfel, peste tot e stăpân pe situație: dă indicații în privința modernizării utilajelor, are sfaturi practice pentru scurtarea fluxului tehnologic, ba chiar le cere celor din suita sa (printre aceștia se aflau nu doar obișnuiții politruci ci și Paula Prioteasa, ministru al industriei alimentare și Eugeniu Rădulescu, al industriei construcțiilor de mașini) să găsească metode pentru înlăturarea etapelor de prelucrare manuală a materiei prime pentru a crește gradul de mecanizare „astfel încât procesul tehnologic să se desfășoare în flux continuu.”

Continuă șirul de recolte fanteziste: la soia, de pildă, județul Constanța raportează 6,1t/ha, Bihor, 6 t/ha și Tulcea 5,95 t/ha. La cartofii de toamnă județul Iași a transmis că a realizat per total 77,5 t/ha, județul Galați, 76,7 t/ha și Bihor 76,56 t/ha. În fine, la ceapă Maramureșul a cultivat 76,04 t/ha iar județul Buzău, 65,26 t/ha. Sunt raportările la nivel de județ. Sunt însă unele unități agricole care au depășit și aceste raportări (unele și de două ori mai mari ca recoltele medii din cele mai productive țări la ora actuală) La sfecla de zahăr CAP Crișana Sântandrei din jud. Bihor spune că a făcut 128,87 t/ha. Și tot în jud Bihor, Asociația economică de stat și Cooperatistă Biharia susține că a realizat 112,76 t/ha în vreme ce CAP Titești din jud. Argeș spune că a făcut 66,5 t/ha.

Pentru a descentraliza presiunile pe producția de pâine și a-i demotiva pe țărani să vină în orașele mari la cumpărături, cum făceau adesea ca să asigure o bază de hrană pentru păsări, se fac brutării în comune. Lorincz Andrei, vicepreședintele Comitetului executiv al consiliului popular județean Covasna îi spune lui D. Bujdoiu că în județ au fost puse pe picioare brutării în fiecare comună. „Făina și celelalte materii prime sunt asigurate din fondul de stat și fondul de retribuire a membrilor cooperatori, iar brutarii tineri au fost recrutați din zonă, pregătiți în școli de alimentație publică sau la locul de muncă.” Așadar erau folosite pentru fabricarea pâinii cerealele care, altminteri, constituiau fondul de plată pentru CAP, fond pe care Ceaușescu se lăuda că l-a mărit. Sunt comune, ca Bățani, care au brutării în fiecare sat din componență (trei în acest exemplu). Lemnele de foc se aduc din pădure și sunt rezultatul curățirii și igienizării și sunt colectate prin vaste acțiuni cetățenești. Gazetarul spune că sunt multe avantaje: economie de timp pentru cetățeni, de cheltuieli cu transportul, pâine rumenă și proaspătă asigurată în fiecare zi, venituri suplimentare pentru bugetele locale. Pâinea ajunge să nu mai coste statul prea mult de vreme ce materia primă este rechiziționată din câștigurile oamenilor, combustibilii sunt gratuiți și aduși fără costuri tot de cumpărători singurii care scot un ban din buzunar pentru pâinea cumpărată la prețul stabilit de consiliul popular.

Nicu Ceaușescu, prim-secretar de partid la organizația județeană Sibiu, îi trimite o telegramă protocolară tatălui său în care se laudă că la el în județ a realizat autonomia energetică a unor comune „prin valorificarea potențialului hidroenergetic al județului”. E vorba despre cinci comune iar puterea instalată în centralele hidroenergetice de mică putere și microhidrocentrale se ridică la mai puțin de 8000 de kW. De asemenea, au fost realizate opt recuperatoare de căldură montate pe traseul de evacuare a gazelor arse „și se află în execuție instalații cu soluții tehnologice noi pentru introducerea pompelor de căldură, economisindu-se 7 milioane m³ gaz metan pe an.” Se mai lucrează la mai multe obiective pentru valorificarea resurselor energetice locale (opt instalații solare, opt instalații de utilizare a resurselor energetice refolosibile , patru instalații de biogaz etc) Îi promite tatălui că va continua să acționeze cu dăruire comunistă, cu spirit revoluționar și-și reafirmă adeziunea la realegerea tatălui în fruntea partidului „văzând în această opțiune istorică chezășia sigură a înaintării ferme a României pe noi culmi de civilizație și progres, de bunăstare și fericire.”

Între timp, uteciștii continuă să presteze muncă patriotică, neplătită. În județul Hunedoara, la Combinatul siderurgic 520 de tineri au anunțat că vor repara două strunguri mecanice, două uși pentru cuptoare cu propulsie, treizeci de supape de oxigen. Ei promit și să recupereze și să reintroducă în fluxul de producție zece tone de cărămidă refractară, 15 tone de minereu de fier și zece tone de fier vechi. Și ele colectate de uteciști, în timpul liber. La Întreprinderea 23 August din Capitală, uteciștii care-și desfășoară activitatea la Cuptorul tineretului vor elabora o șarjă de oțel carbon cu materialele recuperate și economiste în această lună. Dar, cum nu pot fi mai buni decât dacă au o bază politico-ideologică sănătoasă, uteciștii sunt chemați să participe la diverse forme de învățământ politic. Comitetul UTC din Ineu organizează expunerea „Congresul al XIV-lea al PCR, eveniment de însemnătate excepțională în viața social-politică a țării”. La Constanța Comitetul municipal UTC organizează simpozionul „Epoca Nicolae Ceaușescu – epoca mărețelor realizări obținute de poporul nostru în edificarea societății socialiste.” La Întreprinderea de Utilaj Minier Unio din Satu Mare are loc concursul pentru uteciști „Documentele programatice ale Congresului al XIV-lea al PCR- program de acțiune pentru întregul popor.”

Constantin Sorescu scrie în Scânteia răspunderea editorului în valorificarea patrimoniului literar clasic și contemporan după ce participă la adunările de dări de seamă de la editurile Minerva și Univers. Trebuie să respectăm trecutul, spune gazetarul, pentru că acolo sunt rădăcinile „neamului, fără de care nu se poate viețui.” Stă cu un ochi la trecut, cu altul la Tezele viitorului Congres de unde i se pare important să preia afirmația că „este necesară însușirea a tot ce este mai bun și progresist în cultura universală, concomitent cu lichidarea manifestărilor de cosmopolitism și ploconire în fața producțiilor reacționare, decadente ale capitalismului.” El spune odată cu combaterea teoriei „modelului unic” s-a pus capăt „viziunii înguste, rigide, profund dăunătoare de subapreciere a puterii de creația a națiunii noastre” și s-a putut descătușa geniul creator al poporului. Vasile Ileasă, directorul editurii Minerva, spunea că în acest context „de deschidere culturală” e clară răspunderea pe care o au editorii, soldați pe frontul ideologic. „În contextul luptelor de idei din viața contemporană, al confruntării unor concepții radical deosebite despre conținutul și rostul culturii, al tendințelor de dezideologizare manifestate în unele țări și culturi, datoria noastră este de a ne informa și documenta amănunțit, de a ne ridica necontenit nivelul pregătirii profesionale și politice, însușindu-ne temeinic teoria revoluționară a partidului nostru cu privire la valorificarea critică, în lumina adevărului, a moștenirii literare naționale” etc.etc. Căci nu se poate vorbi despre educație patriotică, socialistă, fără cunoașterea și cinstirea uncii și luptei înaintașilor.” Iar Teodor Vârgolici, redactor-șef la Minerva a subliniat „necesitatea aplicării mai ferme și mai consecvente a unei viziuni dialectice și istorice în restituirea unor creații.” Spune că editarea este înțeleasă simplist ca acuratețe filologică dar lucrurile sunt mai complexe: operele nu apar din vid, ci sunt create într-un context care trebuie „descifrat și explicat cu obiectivitate și nepărtinire.” Nu poți eluda, invocând acuratețea filologică, contradicțiile unor opere sau biografii, „caracterul datat, vetust sau perimat al unor concepții și aprecieri.” Teodor Vârgolici crede că așa ceva este eronat și dăunător. Există trecut și trecut. Iar Tezele pentru Congres spun clar că integrarea trecutului în matca vieții spirituale a zilelor noastre trebuie să aibă o finalitate educativă: formarea omului nou, cu o înaltă conștiință socialistă, revoluționară.” Cu alte cuvinte, restul, tot ce nu contribuie la așa ceva, trebuie cernut sau sancționat de un editor cu înaltă conștiință revoluționară, socialistă. „Acesta este un aspect esențial al muncii editoriale, în care activitatea organizației de partid, a comuniștilor trebuie să se implice cu maximă răspundere și competență, ceea ce face necesară creșterea preocupării pentru intensificarea educației politico-ideologice, în scopul însușirii și aplicării ferme a concepției revoluționare, științifice, umaniste a partidului nostru în domeniul cărții.” Abia așa i se face dreptate literaturii patriotice și „creațiile trecutului își capătă locul meritat sub soarele prezentului”. Dar în cadrul dezbaterilor din edituri s-a convenit că nu orice creație au dreptul la o nouă viață: „În mâna oamenilor de azi trebuie să ajungă operele în care s-au întruchipat idealurile, luptele și exemplele de patriotism, acele cărți și valori cu adevărat reprezentative” Pentru ca în mâinile cititorilor să ajungă operele progresiste din patrimoniul național și universal trebuie să crească spiritul critic, discernământul politico-ideologic în alegerea, traducerea, prezentarea și editarea cărților. Aceste opere trebuie să aibă o valoare certă și trebuie însoțite de prezentări istorico-literare, un aparat critic, referințe și note „care să elucideze implicațiile estetice, filosofice și ideologice pe care orice creație, de oriunde, le comportă.” Gazetarul e mulțumit: temele dezbătute de comuniștii participanți la aceste adunări „dovedeau un ridicat sentiment al răspunderii civice, politice și patriotice.”

Se fac angajări: „Centrul școlar nr.1, București, cu sediul în Vatra Luminoasă, încadrează frizer (femeie) și tâmplar universal.”

De vânzare: „Unelte, scule și materiale pentru tâmplărie, mobilă, stofă mobilă, aerotermă, contor electric”; „Covor persan 3/2 lustră 3 brațe, fotolii extensibile, canapea extensibilă, diverse piese bucătărie, mașină Singer veche, 3 aplice (lumânare), masă 12 persoane, scaune”; „Birou florentin cu fotoliu, toaletă cu banchetă, jachetă astrahan nouă, cojoc damă, cojoc bărbătesc, sobiță emailată Super, plită aragaz”; „Aragaz, frigider, oglindă venețiană, mașină de cusut electrică, cort 4 persoane, mobilă diversă”; „Bicicletă pliantă import, patine hockey măsură 35, aparate foto, filmat, proiecție, mărit, blitz, jocuri și jucării deosebite pentru copii 7-14 ani”; „Studio, ceas, covor, mașină de cusut, aspirator, lampă”; „Dormitor alb, bibliotecă, bucătărie, filme foto, diverse obiecte”; „Mașină de găurit (burghiu) strunguri pentru lemn”

Se cumpără: „Lustră cristal, mic mobilier stil, telefon epocă, obiecte vitrină”; „Mașină tricotat cu cartelă. Aștept provincia”

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară, La 19.30, Partid și țară – o unică voință. Deplină aprobare de către întregul nostru partid și popor a propunerii privind realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de secretar general al PCR și a documentelor pentru Congresul al XIV-lea. La 19.45, Suprema unitate de granit. Cântece patriotice, revoluționare. La 20.00, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. La 20.30 Teatru TV: Oamenii sunt lângă oameni. Scenariu pentru televiziune de Ion Băieșu. În distribuție: Florin Zamfirescu, Dan Condurache, Costel Constantin, Dana Dogaru, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Mitică Popescu etc.etc. Regia Olimpia Arghir. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide zece minute mai târziu.

Filarmonica George Enescu, la Ateneul Român, are în program Recital de vioară Daniel Podlovschi. La pian: Liana Podlovschi. Opera Română a programat Liliacul. La Teatrul Național în Sala Mare, Bădăranii, în Sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova iar în Sala Atelier, Autograf. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, în program este Omul cu mârțoaga (la sala din bd. Schitu Măgureanu) și Hamlet la sala de la Grădina Icoanei. La Teatrul Mic se joacă Pluralul englezesc. La Teatrul Foarte Mic, Noapte bună, mamă. La Nottara se joacă în sala din bd. Magheru Floarea de cactus și în sala Studio Complotul miliardarilor. La Giulești, sala Majestic, pe afiș este Pescărușul. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat spectacolul Dacă e marți, e spectacol. La Teatrul Ion Creangă, Muzicanții veseli iar la Țăndărică, Cei patru mușchi tari (sala Victoria). La Circul de stat este invitat Ansamblul de circ din China.