La testele PISA pe 2018, România a obținut un punctaj slab, locul 47 din 79 de țări, cea mai scăzută performanță fiind înregistrată la matematică. Prăbușirea este însă pe toată linia, nu doar la matematică, unde România a pierdut 9 puncte față de testarea din 2015, ci și la literație și științe. Rezultatele arată că nivelul analfabetismului funcțional este de 44%, cel mai ridicat din ultimii nouă ani.
Fostul ministru al educației, Mircea Miclea, explică într-un interviu pentru Europa Liberă cauzele profunde ale acestei situații care ar trebui să îngrijoreze întreaga clasă politică.
Europa Liberă: Ce arată rezultatele aproape dramatice de la testele PISA? E cea mai mare prăbușire în ultimii 9 ani.
Mircea Miclea: Arată mai multe lucruri, întâi regresul semnificativ al eficienței în educație din România, faptul că salariile profesorilor au crescut degeaba dacă nu au fost însoțite de criterii de performanță, arată efectul unei subfinanțări cronice a învățământului și, din păcate, arată și incapacitatea de acționa, pentru că toate aceste rezultate au fost prezise de rezultatele de la Evaluarea din clasa a II-a. Atunci când această generație era în clasa a II-a, 30% din elevi nu îndeplineau standardele minime de performanță la lectură și la matematică. Acum avem același procent. Cu 7 ani în urmă se știa că avem 30% din elevi care sunt sub nivelul minim de pregătire și deși în legea din 2011 era un paragraf foarte clar că trebuie făcute planuri individualizate de învățare și că trebuie făcut învățământ remedial și învățământ diferențial, nu s-a făcut nimic. Evaluările stabilite pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a aveau funcție formativă, de a depista din timp ce nu merge și a lua măsurile corespunzătoare. Din păcate, rezultatele acestor evaluări au fost ascunse și nu s-a luat nicio decizie care să ducă la vreo îmbunătățiere.
Europa Liberă: Vreți să spuneți că s-a încălcat legea în mod premeditat? Cine e responsabil, ministerul, profesorii?
Mircea Miclea: Există o complicitate a nerespectării legii de la minister până la nivel de cadre didactice. Aceasta este și cauza cea mai importantă a situației de la rezultatele de la testele PISA: nerespectarea legii.
Europa Liberă: Cât de mult atârnă în balanță calitatea profesorilor?
Mircea Miclea: Din 2011 trebuia să se formeze personalul prin masterat didactic, este prevăzut în lege, dar nimeni nu a respectat acest lucru, a fost ignorat, deși toate datele de cercetare arătau că poți face învățământ de performanță dacă pregătești resursa umană prin masterat didactic. Acest lucru arată încă o dată că dacă nu stabilești criterii de performanță pentru profesori și faci măririle de salarii uniform, aceste măriri nu au un efect asupra calității educației. Presatația profesorilor dintr-o școală nu este egală, unii sunt buni, alții nu sunt buni și atunci trebuie să ai criterii de performanță pentru salarizare.
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă noul ministru, ce măsuri se impun rapid?
Mircea Miclea: Să ia legea existentă și s-o aplice ferm. Să ia evaluările elevilor de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și să stabilească toate modalitățiile prin care se poate face învățământ remedial și meditații cu elevii în cadrul școlii, ca să se purceadă la eliminarea discrepanțelor constatate cu ocazia acestor evaluări PISA. Și după aceea trebuie să stabilească criterii de evaluare diferențială a prestației didactice. Acest lucru este posibil în ciuda faptului că sindicatele neagă că ar fi posibil. Sunt lucruri care se pot pune în aplicare pe termen scurt, de altfel sunt scrise și în lege. De exemplu, să fie identificați elevii care au rezultate slabe în raport cu media de la Evaluarile naționale, o modificare a Inspecției școlare care să verifice dacă domnii profesori își fac orele în afară de faptul că se plâng mereu.
Europa Liberă: Ca argument pentru aceste rezultate slabe se aduce faptul că testele PISA nu ar fi în acord cu programa noastră școlară, cu sistemul nostru de învățare.
Mircea Miclea: Opinia mea este că acolo unde programa noastră școlară nu se potrivește cu tipul de teste PISA ar trebui modificată programa școlară, nu testele PISA. Pentru că testele PISA sunt în așa fel făcute încât să măsoare capacitatea unui elev de a face față vieții de adult, de aceea se și dau în jurul vârstei de 15 -16 ani, pentru că în cea mai mare parte a țărilor din Uniunea Europeană învățământul se încheie la 16 ani. De exemplu, dacă sunt capabili să exprime în limbaj matematic o situație reală, sau să explice niște cunoștințe de matematiccă la o situație reală. Dacă sunt capabili să extragă ideile principale dintr-un text, să facă distincția dintre un fapt și o opinie, aceste lucruri sunt măsurate de testele PISA. Iar aceste lucruri trebuie să fie în programa din România.
Europa Liberă: După aceste rezultate, un semnal de alarmă pentru noi toți, includ aici și clasa politică, ar trebui ca educația să devină cu adevărat ”prioritate națională”, așa cu se clamează de ani de zile?
Mircea Miclea: Sunt sigur că politicienii se vor repezi cu astfel de declarații, au făcut-o de fiecare dată. Dacă educația este o prioritate sau nu, se vede în alocarea bugetară nu în declarații, care nu au nicio valoare dacă bugetul pentru educație este tot sub 4% din PIB.
Facebook Forum