Linkuri accesibilitate

Guvernul și-a asumat răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi. PSD depune moțiune de cenzură, dar nu are voturi suficiente


Premierul Orban are de trecut mai multe piedici pentru a intra în vigoare revenirea la alegerea în două tururi a primarilor
Premierul Orban are de trecut mai multe piedici pentru a intra în vigoare revenirea la alegerea în două tururi a primarilor

Premierul Ludovic Orban a prezentat, în plenul reunit al Parlamentului, angajarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi la alegerile locale. PSD a anunțat deja că joi va depune moțiune de cenzură împotriva acestui demers, însă Marcel Ciolacu a spus că încă nu există cele 233 de voturi necesare pentru a respinge modificarea și pentru a demite Guvernul - procedură care derivă din asumarea răspunderii.

Argumentele pentru alegerea primarului în două tururi

Premierul Orban spune că prin revenirea la două tururi în alegerea primarilor se asigură o mai mare legitimitate celor care urmează să fie aleși pentru patru ani ai unei urbe. Principalul său argument a fost situația care a apărut după ce primarii s-au ales într-un singur tur - sunt 50 de primari aleși cu votul a doar 20% din populația localităților, în vreme ce pentru demiterea unui primar este nevoie de 50% plus unu din numărul total al alegătorilor din localitatea respectivă.

  • Alegerea în două tururi a fost introdusă în 2012, de către Guvernul PDL și a fost formula folosită până acum în două cicluri electorale, care au adus de partea PSD cel mai mare număr de primari. Acum, PSD are 3000 de primari, PNL, 1500, iar USR (care nu se înființase ca partid și a participat doar la București) niciunul.
  • Cel mai mare oraș al țării, București, unde există 1,7 milioane de persoane cu drept de vot, are un primar - pe Gabriela Firea - ales cu 246.553 de voturi în 2016.

Ludovic Orban s-a mai referit și la transparența politică pe care o asigură două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor. Astfel, cei doi candidați care se califică în turul al doilea pot forma alianțe cu alte partide și, în cazul în care câștigă, poate avea o majoritate în consiliul local. Exemplul oferit de liderul PNL se referă la toate ciclurile electorale din 1990 încoace, cu excepția celor din 2012 și 2016, când primarii, mai ales ai marilor orașe, au beneficiat de alierea suporterilor partidelor de dreapta împotriva PSD.

A surprins însă argumentul oferit de primul ministru, care a spus că prin alegerea primarilor în două tururi ar fi asigurată o prezență la vot de 50% plus unu din numărul electorilor. Este un artificiu, pentru că nu este sigur că alegerea în două tururi ar aduna jumătate din corpul electoral. De asemenea, o astfel de formulare creează confuzie în România, țara în care, până în 1996, inclusiv, se repetau alegerile de primari dacă nu se întrunea la primul tur o prezență de 50% plus unu din numărul total al celor cu drept de vot.

„Puteți pune și 10 moțiuni, PNL va câștiga, chiar și într-un singur tur”

Liderul liberalilor a mai spus, în Parlament, că nu înțelege de ce PSD nu este de acord cu acest sistem electoral, în dojuă tururi. El a spus că este inutilă moțiunea de cenzură pe care a pregătit-o PSD, pentru că liberalii vor câștiga oricum alegerile. „Puteți să depuneți și zece moțiuni, nu ne schimbăm punctul de vedere. Și nici al celor peste 80% din românii care vor majoritate de 50% plus unu”, a spus premierul.

Aritmetica încurcă PSD

Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a spus că joi dimineață va fi depusă moțiunea de cenzură, pe care partidul său a pregătit-o și la care, oficial, s-a raliat doar UDMR. Dacă până săptămâna viitoare PSD nu adună de partea sa 233 de parlamentari care să voteze moțiunea, atunci legea trece și Guvernul Orban rămâne în funcție. În aceste condiții, este blocată strategia PNL de a determina intarea în procedura pentru alegeri anticipate.

PSD însă se bazează și pe sprijinul socialiștilor din Parlamentul European. Tot mâine ar putea avea loc în plenul PE o dezbatere solicitată de PES, în care să se discute încălcarea normelor europene de către Guvernul Orban. Este vorba despre schimbarea legislației electorale cu puțin timp înainte de alegeri - ar trebui să aibă loc în mai sau în prima săptămână din iunie.

Comisia de la Venezia a realizat un manual electoral, însușit de Comisia Europeană, în care arată, printre altele, că pe teritoriul UE este nevoie de stabilitate legislativă.

„Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri”, scrie în recomandările Comisiei de la Venezia.

Depinde de interpretarea care i se aplică acestui text, care face parte dintr-un capitol al manualului citat, referitor la „Nivelurile normative și stabilitatea dreptului electoral”. Același capitol mai arată că „stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pengtru consolidarea democrației. Așadar, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul”.

Cei de la PNL mizează pe o dezbatere în cadrul Comisiei de la Venezia, în care să se stabilească dacă revenirea la alegerea primarilor în două tururi, după opt ani de la prima modificare, poate fi acceptată, în sensul creșterii reprezentativității și legitimității unui primar, chiar dacă schimbarea legislației se petrece cu doar câteva luni înainte de scrutin.

În România a fost modificată legislația electorală cu doar câteva luni înainte de alegeri în anul 2000, când PNȚCD, principalul partid aflat atunci la guvernare într-o coaliție dezbinată, a mărit pragul electoral de intrare în Parlament la 5% pentru partide și mai mare pentru alianțe. Se întâmpla în vară, iar la alegerile parlamentare din toamnă, PNȚCD nu a mai intrat în Parlament din cauză că nu a întrunit pragul pentru alianțe.

Problema CCR

Pentru Guvern, asumarea răspunderii pntru o lege care deja este depusă la Parlament s-ar putea să se izbească de respingerea la CCR. Deja s-a creat precedentul, cu doar două ore înainte de Ludovic Orban să prezinte în Parlament angajarea răspunderii. Este vorba despre declararea ca neconstituțională a procedurii folosite de Cabinetul Orban, de a adopta prin asumare două legi ignorate de majoritatea PSD în Parlament. CCR, dominată de judecătorii numiți de PSD, a decis că o astfel de procedură restricționează dreptul de dezbatere al parlamentarilor. Or, în cazul revenirii la două tururi de scrutin la alegerea primarilor, exsită legi depuse de PNL și USR, de pe vremea când erau în opoziție, dar nedezbătute în legislativ

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG