Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș, care au decis ca 25 de persoane acuzate de trafic de copii să fie achitate în dosarul Țăndărei, susțin că echipele mixte de investigaţie, din care făceau parte procurori DIICOT, nu au obţinut dovezi din care să rezulte faptul că inculpații racolau şi trimiteau copii romi în Vestul Europei, pentru a-i exploata.
Potrivit deciziei definitive a Curții de Apel Târgu Mureș, consultată de Mediafax, în cele două rechizitorii din cazul Țăndărei, anchetatorii au încercat să acrediteze ideea exisțenței unei reţele care trafica minori în ţări din vestul Europei, în special în Anglia, „dar probele administrate nu au putut forma convingerea instanţelor cu privire la existenţa infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor”.
„Această reţea ar fi avut două filiere, respectiv una în Anglia, reţea care ar fi fost descoperită de autorităţile britanice şi o alta în România, respectiv o reţea care îşi avea fieful în oraşul Ţăndărei, jud. Ialomiţa. (…) Apreciem că limitarea organelor de urmărire penală la identificarea minorilor surprinşi în străinătate că au comis diverse infracţiuni stradale, la identificarea persoanelor cu care aceştia au părăsit sau au intrat pe teritoriul ţării şi la audierea formală a câtorva minori consideraţi victime ale traficului de minori (din audierile realizate de către organele de urmărire penală şi de instanţele de judecată nereieşind că minorii ar fi fost racolaţi sau transportaţi în străinătate de către inculpaţi în scopul exploatării acestora, de cele mai multe ori minorii fiind însoţiţi chiar de către cel puţin un membru de familie sau de către un însoţitor în baza unor declaraţii notariale autentificate) nu pot constitui probe suficiente care să dovedească existenţa infracţiunilor reţinute”, susțin magistrații în motivarea deciziei de achitare.
Judecătorii mai spun că procurorii DIICOT, care au făcut parte din echipele mixte de anchetă, au mers în Marea Britanie, dar n-au reușit să strângă informații care să dovedească „în concret şi fără echivoc” că minorii erau traficați.
„Este greu de înţeles cum anchetatori aparţinând structurii DIICOT – Structura Centrală nu au reuşit să adune informaţii pertinente, utile şi care să dovedească în concret şi fără echivoc cum au ajuns acei minori identificaţi de autorităţile britanice în Anglia, care au fost circumstanţele plecării lor din România, care a fost rolul şi scopul inculpaţilor din acest dosar în drumul copiilor către Anglia, dacă părinţii acestor copii şi-au făcut obligaţii faţă de inculpaţi, în virtutea cărora s-au angajat să-şi trimită copiii în străinătate pentru a fi exploataţi pentru a-şi putea onora acele obligaţii”, mai arată instanța.
Criticile judecătorilor la adresa procurorilor DIICOT merg mai departe și insinuează că aceștia nu erau bine pregătiți.
„Se punea problema audierii unor minori, minori de la care un anchetator bine pregătit este imposibil să nu obţină informaţiile care să conducă la elucidarea cazului. Constatăm că în cursul judecăţii, într-un cadru mult mai formal, este mult mai grea obţinerea unor informaţii suplimentare de la persoanele audiate în timpul urmăririi penale (informaţii care de altfel nici nu au fost obţinute deşi s-a încercat obţinerea acestora în cursul judecăţii)”, se mai precizează în motivarea deciziei instanței.
În opinia judecăttorilor, „organele de urmărire penală s-au bazat în susţinerea acuzaţiilor pe probe indirecte de genul <am auzit din presă>, <am auzit discutându-se în localitate>, <am auzit vorbindu-se la restaurant>, <unii ziceau că>, probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atât mai mult cu cât acuzele aduse sunt foarte grave”.
Prin comparație, instanța a reținut că autorităţile din Marea Britanie au reuşit identificarea unor persoane care se ocupau cu intrarea ilegală a unor copii în țară și au condamnat 7 persoane. Minorii veneau din România, dar, susțin judecătorii, nu ar fi existat probe privind scopul real al activității.
„Simplul fapt că unii dintre inculpaţi au transportat persoane până la graniţă şi/sau peste graniţa României fără a se dovedi scopul final al acestei activităţi, respectiv acela de a exploata acele persoane, nu poate conduce automat la ideea că aceşti inculpaţi sunt traficanţi de carne vie în condiţiile în care se cunoaşte că, la fel ca şi comerţul cu autoturisme la mâna a doua, acest transport era de notorietate. În schimb nu putem admite că era de notorietate (fără a exista probe solide) că minorii etnici rromi erau duşi în străinătate pentru a fi exploataţi, în condiţiile în care este la fel de binecunoscut faptul că după căderea comunismului foarte multe persoane din România s-au deplasat în străinătate, iar o parte dintre acestea, în special de etnie rromă, s-au ocupat şi cu cerşitul”, mai susțin judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș.
Concluzia instanței este din probele aduse de DIICOT, care constau în declarații de martori, „nu rezultă existenţa vreunui grup infracțional, respectiv cine ar fi liderul sau membrii grupării, aspectele relatate de martori având caracter general”.
Potrivit judecătorilor, nu există nicio probă pentru a demonstra infracţiunea de trafic de minori, chiar dacă au admis că unii copii au fost surprinşi de autorităţile britanice comiţând infracţiuni stradale. „Însă nu s-a făcut vreo legătură între activitatea acestora şi inculpaţi, respectiv nu s-a dovedit că inculpaţii i-ar fi însoţit pe minori în străinătate în scopul exploatării acestora”, mai scriu judecătorii.
În opinia lor, cazul a fost tratat cu superficialitate.
„Apreciem în esenţă că asemenea infracţiuni de o gravitate deosebită, precum cele reţinute în prezenta cauză, nu pot fi tratate cu superficialitate sau sub imperiul presiunii mediatice, organele de urmărire penală având obligaţia de a strânge probele necesare din care să reiasă fără vreo urmă de îndoială vinovăţia inculpaţilor sau existenţa infracţiunilor. În concluzie, având în vedere cele menționate mai sus (...) se va dispune achitarea tuturor inculpaţilor pentru comiterea infracţiunilor de trafic de minori, constituire de grup infracțional organizat şi spălare de bani”, motivează judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș.
Curtea de Apel Târgu Mureş a decis definitiv, pe 23 decembrie 2019, achitarea celor 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei, acuzaţi că au constituit o reţea care trimitea copii la cerşit în Marea Britanie. Decizia a fost luată și pentru că în cea mai mare parte a cazurilor a intervenit prescripţia.
Cazul a implicat o anchetă comună la nivelul Uniunii Europene și, potrivit asociațiilor, Europol a denumit rețeaua „una dintre cele mai mari rețele de trafic de persoane din Europa”.
Mai multe ONG-uri din țară și din străinătate au solicitat, pe 27 decembrie 2019, demisia procurorului care a instrumentat dosarul Țăndărei, în care cei 25 de inculpați au fost achitați pentru trafic de persoane. Procurorul vizat este Olga Vrînceanu de la DIICOT.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, pe 24 decembrie 2019, cu privire la achitarea definitivă din dosarul Țăndărei că „fie nu au fost probe, fie au fost probe şi au fost ignorate de către judecători. Şi într-un caz şi în altul ceva pare a fi în neregulă”.
Ulterior, pe 10 ianuarie, Cătălin Predoiu a spus că traficul de persoane este un fenomen de amploare în România, cu efecte devastatoare asupra minorilor, și că, în prezent, persoanele care racolează copii pentru cerşetorie sau prostituţie acţionează „fără mari griji” din partea autorităților.
„Eşecuri de tipul celor din „Cazul Țăndărei” nu fac decât să consolideze încrederea traficanţilor că nu li se poate întâmpla nimic. Sume uriaşe de bani sunt obţinute de pe urma traficului şi exploatării de minori (…)”, a declarat Predoiu.
