În clasicul film de comedie francez Alexandru cel fericit (Alexandre le bienheureux), personajul, jucat de răposatul Philippe Noiret (cf. foto), se izolează în cameră, ba chiar în cele din urmă se înfige în pat și își organizează viața în așa fel încât să nu se mai dea jos de acolo și să nu mai facă nimic până la moarte. Câinele dresat e trimis la cumpărături, cu o listă de produse și bani.
Așa de mult se obișnuiește sihastrul voluntar cu regimul izolării totale, încât trage cu pușca de vânătoare, de la fereastră, în cei care, împinși de omenie, vin să-l scoată din starea aceea.
Un fel de Oblomov detașat de tot ceea ce ar implica un contact cu umanul, căci Oblomov măcar mai avea o slugă cu care vorbea. Pe acest fundal de claustrare generalizată, în Libération, scriitorul israelian Etgar Keret pune întrebarea: «De ce am mai dori să părăsim această viață minunată»?
Ziarele de pe tot continentul oferă nesfârșite recomandări literare, rețete culinare și sfaturi de yoga. Le Figaro, de pildă, are sfaturi (repetitive, desigur, de la o țară la alta și de la o cultură la alta), despre cum să regăsim sensul esențialului și al primordialului din noi.
Cu toate astea, nemulțumirea populației crește peste tot, chiar și în Germania, cum o constată Süddeutsche Zeitung, în ciuda celebrei discipline și a răbdării teutone (Disziplin und Geduld).
Franța a intrat în acest timp oficial în recesiune, iar claustrarea cetățenilor va continua și după data anunțată inițial de 15 aprilie. Banca Franței a anunțat o scădere a PIB cu 6% de la începutul anului încoace, ceva nemaivăzut din 1945, dacă nu chiar de la criza din 1929. Emmanuel Macron va face precizări suplimentare în legătură cu prelungirea perioadei de carantină într-un discurs pe care îl va adresa națiunii luni 13 aprilie, imediat după Paștele catolic.
Pe fundalul crizei planetare (trecând de 5500 morți, New York a depășit deja numărul de victime de la atentatele din 9/11) The Guardian, la Londra, trage un semnal de alarmă inedit: acum și indigenii din jungla Amazonului se regăsesc într-un mare pericol, după ce un adolescent din celebrul trib Yanomami a fost testat pozitiv.
În schimb, starea sănătății lui Boris Johnson se îmbunătățește. The Times scrie că el se ridică în șezut, în pat (‘sitting up in bed’) și vorbește cu doctorii și asistentele. În privința izolării și carantinei generale a populației în Marea Britanie, The Telegraph estimează că perioada s-ar putea întinde pe câteva luni, dar că refacerea economiei, în schimb, va lua ani de zile. Un expert avertizează în The Telegraph că se va putea discuta ridicarea carantinei abia atunci când numărul de cazuri va scădea sub 50 pe zi. Deocamdată, cum o amintește The Independent, numărul de morți a fost ieri de 938 în doar 24 de ore.
Cu totul, cum o constată și El Mundo, în Spania, numărul morților în Europa a depășit 60.000, altfel zis: 70% din totalul mondial.
Etica protestantă și capitalismul nordic
Premierul italian Giuseppe Conte, citat de La Repubblica, a folosit un ton foarte dur, pentru prima oară până acum, la adresa partenerilor europeni: „Slăbiți regulile bilanțului bugetar sau e sfârșitul Europei". Pe deasupra, Conte a lansat acest avertisment într-un interviu cu tabloidul german Bild, unul din cele mai citite ziare din lume și foarte agresiv anti-UE.
La Bruxelles, Comisia Europeană a încercat ieri să propună un plan comun împotriva epidemiei, însă rezistențele naționale au fost iarăși mari, venind mai ales din partea nordicilor, care nu doresc o punere în comun a datoriilor. Comisia, în numele președintei Ursula von der Leyen, s-a angajat să propună până la sfârșitul lunii un cadru financiar multianual care să ducă la depășirea crizei create de pandemie. “Avem nevoie de un răspuns rapid, nu ne putem permite să așteptăm doi-trei ani până găsim noi instrumente”, a spus von der Leyen.
Comisia se angajează să propună un plan concret pe 29 aprilie. Până și ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a spus: “în vreme ce socotim morții cu sutele și miile, miniștrii finanțelor se joacă cu vorbele și adjectivele.” Miniștrii de finanțe își vor continua astăzi conferința video, iar planul Comisiei e așteptat la sfârșitul lunii. E limpede însă, date fiind tensiunile actuale, că va fi greu de atins unanimitatea printre cei 27. Până și ieșirea gradată din pandemie va depinde de măsurile naționale.
Puțin contează dacă divergențele culturale urcă până la ruptura religioasă dintre sudul catolic și nordul protestant și acea favorizare a mentalității capitaliste de către protestantism despre care a scris Max Weber într-un studiu celebru, faptul e că negocierile prin videoconferință de marți ale miniștrilor finanțelor au durat 16 ore fără să ducă la un rezultat și că în cele din urmă președintele Eurogrup-ului, ministrul de finanțe al Portugaliei Mário Centeno a oprit ședința virtuală și a stabilit o nouă videoconferință pentru astăzi. Deși toată lumea știe, cum a spus-o unul din participanți, că «nu prin teleconferință o să ieșim» din această criză existențială
„Social distancing”, „izoletă" și „contacți"
În sfârșit, publicația franceză Le Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un sumar al presei internaționale, preia din San Diego Union-Tribune un foarte amuzant, dar în același timp erudit, articol în care cotidianul centrist din California analizează efectele pandemiei de coronavirus asupra limbajului.
Iată, sunt câteva luni deja de când expresia “social distancing”, inițial folosită doar de epidemiologi, a intrat în limbajul curent. Membrii societății American Dialect Society caută de pe acum, febril, care va fi cuvântul anului 2020 (Word of the Year). Pe lângă “social distancing”, alte posibilități ar fi: “lockdown,” “self-quarantine,” “Wuhan,” și “rona” (pe scurt pentru coronavirus, ca in: “Stay away from him. He’s got the rona”).
Româna nu e, la rândul ei, deloc străină de crearea de noi cuvinte pornind de la realitățile nou ivite. Româna, de pildă, chiar a multiplicat inutil unele cuvinte, precum tandemul reflecție-reflexie, care sunt un singur cuvânt în majoritatea celorlalte limbi.
Mai recent, site a fost introdus în limbă, din engleză, ca un site de internet, deși limba avea deja termenul sit: sit arheologic, sit nuclear etc.
Și tot așa, sub englezirea forțată limba a adoptat card deși exista carte: de identitate, de membru etc. La fel, puțini vor nega inutilitatea pluralului dublu de la virus: viruși și monstruosul virusuri, despre care am mai scris.
Tot așa, epidemia ne-a mai adus termenii barbari de „izoletă" și cumplitul plural „contacți", acesta din urmă putând provoca sufocare și convulsii nesănătoase celor care intră în contact cu el.
Facebook Forum