Rezervele de medicamente și de echipamente medicale de care, teoretic, ar trebui să dispună orice țară în caz de urgență reprezintă un „cartof fierbinte” pentru trei instituții fundamentale în contextul epidemiei de COVID-19. În timp ce Rezervele de Stat susțin că datele privind stocurile sunt secrete, directorul Unifarm arată că acestea sunt zero, iar doi foști miniștri ai Sănătății spun că nimeni nu le-a cerut constituirea de astfel de stocuri.
Șeful Cancelariei premierului Ludovic Orban, Ionel Dancă, declara la începutul pandemiei că „în rezervele statului am găsit stocuri zero în ceea ce privește materialul sanitar de urgență: măști, combinezoane, biocide, aparate medicale necesare de diagnosticare, kit-uri de diagnosticare”.
În aceste condiții, am întrebat Administrația Națională a Rezervelor de stat și Probleme Speciale (ANRSPS) care era rezerva antiepidemică de medicamente și dispozitive medicale pentru situații speciale la momentul declarării stării de urgență, iar răspunsul a fost că această informație este secret de stat. Agenția ne-a transmis că „nomenclatorul produselor rezervă de stat are caracter strict secret și se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu caracter militar, motiv pentru care informațiile solicitate nu pot fi comunicate, fiind date cu caracter clasificat”.
Obligația ministerului Sănătății
ANRSPS mai susține că instituția responsabilă cu rezerva antiepidemică este ministerul Sănătății și invocă un ordin de ministru din 2011. Potrivit documentului, „Rezerva cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale specifice”.
Pe de altă parte, doi foști ministri ai Sănătății, susțin că pe timpul mandatelor lor nu le-a cerut nimeni de la ANRSPS să facă rezervă de medicamente sau dispozitive medicale. „Nu știu să fi existat o astfel de solicitare. Din câte știu eu, rezervele trebuiau să fie duse la ministerul de Interne și mai exista un Oficiu pentru stocare care era condus de un director pe care nu l-am văzut niciodată și care nu mi-a făcut vreo solicitare în sensul acesta. Pe perioada cât am fost eu ministru nu au existat solicitări de înnoire a stocului sau de completare a stocului”, ne-a declarat fostul ministru al Sănătății în perioada 2017-2018, Florian Bodog.
Achiziții nefinalizate
Fostul demnitar mai susține că a început achiziția de echipament sanitar de urgență pentru depozitele Unifarm, societatea de stat care asigură rețeaua sanitară națională cu medicamente, aparatură și echipamente sanitare. „În timpul mandatului meu a început achiziția de medicamentele de urgență care trebuiau depozitate la Unifarm, dar nu știu cum s-a finalizat deoarece am plecat din minister”, ne-a mai declarat Bodog.
Am încercat să aflăm de la Adrian Ionel, directorul general al Unifarm, compania națională de medicamente, care erau stocurile societății înainte de declararea stării de urgență din cauza COVID-19, însă acesta ne-a precizat că nu face nicio declarație publică. În schimb, pe 25 februarie, acesta declarat la un post TV că „la Unifarm, în acest moment, stocul este zero. Dar este un stoc care în niciun an nu a fost pregătit pentru asemenea situații. Însă măsuri s-au luat”.
„Nu am avut nicio solicitare”
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății în perioada mai 2016- ianuarie 2017, arată că nu a semnat în cele 7 luni de mandat pentru achiziții de medicamente și dispozitive medicale pentru rezervele de stat. „Îmi aduc aminte că am avut o discuție doar despre „Planul Alb”, adică dacă spitalele sunt pregătite pentru un eventual cutremur în București, asta aveam atunci în minte. Nu am avut nicio solicitare privind stocurile de medicamente sau echipament medical”, ne-a declarat Vlad Voiculescu.
Fostul ministru Florian Bodog mai arată că tot ceea ce ținea de achiziția de materiale de protecție în caz de calamități, pandemii și epidemii nu era treaba ministerului Sănătății, ci depindea de „Oficiul central de stocare care se afla în subordinea MAI”. Acest „oficiu” este, de fapt, o Agenție națională, ANRSPS. Ea este în subordinea ministerului de Interne și este condusă de secretarul de stat Gheorghe Alecsei. Agenția are în subordine alte 25 de unități teritoriale și alte 42 de „structuri teritoriale pentru probleme speciale”, câte una în fiecare județ.
