Linkuri accesibilitate

Coronavirus în România. Cum a ajuns primul depozit de medicamente al UE să fie la București


Klaus Iohannis a cerut mai mulți bani de la UE pentru achizițiile pe care le va face depozitul din România

Primele licitații pentru primul depozit European comun de medicamente și materiale de protecție urmează să fie făcute în curând sub bagheta secretarului de stat pentru situații de urgență, Raed Arafat.

Potrivit datelor, Uniunea Europeană a intrat în criza epidemiei de coronavirus cu 10% din necesarul medical de care ar fi avut nevoie. Diferiți oficiali spun că sănătatea ar trebui să devină un domeniu European, așa cum sunt afacerile interne, justiția, coeziunea sau dezvoltarea. Inițial, UE a consacrat 100 de milioane de euro pentru astfel de depozite și a eliberat deja 10 milioane pentru cel din România.

Președintele Klaus Iohannis a cerut, la ultima videoconferință cu liderii UE, mărirea acestei sume de bani alocate pentru RescEU, iar săptămâna trecută Comisia Europeană a mai propus 300 de milioane de euro, propunere care urmează să fie aprobată la Bruxelles.

Depozitele de acest fel vor funcționa permanent pentru situații de criză cum sunt cutremurele, inundațiile, marile incendii și alte flageluri. Oficialii români consultați de Europa Liberă speră că acest depozit va începe să funcționeze încă din această perioadă a epidemiei de coronavirus.

Constituirea depozitelor europene pentru situații de urgență poate avea loc datorită existenței corpului medical al UE și Mecanismului de Protecție Civilă RescEu. Eurodeputata Pro România, Corina Crețu, amintește că acestea au fost inițiate din perioada în care lumea se confrunta cu Ebola iar ea era comisar european pentru Politica Regională al Comisiei Europene (noiembrie 2014-iulie 2019). Ebola a omorât doar în 2014 peste 11.000 de persoane Africa, dar este un virus care revine periodic, începând din 1976, pe acest continent.

Fostul ministru pentru Afaceri Europene (2017-2018), Victor Negrescu, acum europarlamentar din partea PSD, amintește că România a participat la constituirea unui astfel de mecanism încă din 2018, că procedurile au intrat în vigoare în 2019 și că atunci România și-a manifestat interesul pentru a avea o astfel de capacitate.

Constituirea rezervelor pentru lupta împotriva coronavirusului la nivel european a început acum aproape trei săptămâni, explică Negrescu: „Atunci am semnalat public faptul că autoritățile din România au ezitat și au întârziat să răspundă partenerilor europeni”. Totuși, mai explică fostul ministru, în cele din urmă, „prin demersurile celor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, România a grăbit demersurile pentru a deține o astfel de rezervă”.

Cum funcționează

România a semnat un contract de 10 milioane de euro pentru ventilatoare și deja UE a virat banii. În paralel față de acest instrument, prin Pactul de achiziții publice, fiecare stat membru poate merge mai departe cu procesele de cumpărare a echipamentelor, consideră fosta comisară europeană Corina Crețu, insistând, însă, că prin depozitele comune, cum va fi cel constituit de București „poziția unitară a statelor membre va fi mai puternică în negocierile cu industriile de medicamente sau cu producătorii de echipamente pentru a obține aceste materiale cu prioritate și pentru a evita specula”.

Distribuția se face în funcție de urgențele stabilite la nivel european în baza unui mecanism comun de gestiune. Există un algoritm care nu permite abuzurile. Pentru coronavirus, subliniază eurodeputatul Negrescu de la PSD, „sunt o serie de criterii privind distribuția și nu este ca și cum România va putea să folosească la discreție această rezervă”

A avea o rezervă în România poate fi un avantaj, mai spune Negrescu, pentru că „în caz de necesitate, cele necesare pot ajunge mai repede la noi echipamentele. În plus, 90% din respectivele echipamente sunt plătite din bani europeni.”. Eurodeputatul social-democrat susține, însă, că România „a întârziat din nou în a cere Comisiei materialele lipsă”, dar că ar fi posibil ca Bucureștiul să poată avea acces la stocurile Uniunii fiindcă se află pe primul loc ca număr de victime în regiune.

Ce câștigă România

Este vorba, în primul rând, de imagine, dar marele avantaj de a fi una dintre țările gazdă ale acestei rezerve este, potrivit eurodeputatului liberal Siegfried Mureșan, că „în momentul în care te confrunți cu o situație de urgență, de penurie de echipamente și trebuie să apelezi la această rezervă comună, vei avea acces mult mai rapid la echipamente decât dacă cea mai apropiată rezervă ar fi într-o altă țară, la câteva mii de kilometri distanță”. E adevărat, pe de altă parte, mai adaugă Mureșan că Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență este cel care gestionează distribuția echipamentelor din rezervă, „pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.” Eurodeputata de la ProRomânia, Corina Crețu, vede însă câștigul important în demonstrarea „solidarității europene”.

România are, deci, oportunitatea să demonstreze că știe să facă licitații corecte, că are capacitatea să planifice și că se poate mișca repede în situații de criză. În același timp, dacă eșuează, încrederea comunitară în această țară aflată la marginea UE ar putea scădea și mai mult.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG