Ultima controversă în care a fost implicat Streinu-Cercel este cea a planului său numit „Vacanța Mare”, în care a propus ca persoanele de peste 65 de ani să fie separate de familii și băgate în carantină, i-a introdus pe cei de peste 40 de ani în grupul de risc pentru coronavirus și a inclus și măsuri economice, cum ar fi neplata taxelor și a impozitelor.
Vacanța Mare a fost criticată de președintele Iohannis, care a spus că este vorba despre o propunere „aberantă, inaceptabilă și totalitară”.
Specialistul cel mai titrat în epidemiologie și gafele pe vremea coronavirusului
A doua zi după ce în România fusese depistat primul caz de infectare cu noul coronavirus, pe 27 februarie, Streinu-Cercel a declarat, într-un interviu la Digi 24 - „coronavirusul este de 10 ori mai slab decât gripa”.
Mai devreme, în luna ianuarie, când epidemia deja depășise granițele Chinei, Adrian Streinu-Cercel spunea că „riscul ca epidemia să ajungă în România este substanțial redus”. Tot atunci, Streinu-Cercel spunea că „nu există teste rapide” pentru depistarea infecției cu virusul care făcuse la acel moment 3.000 de morți deja.
O declarație controversată a fost și cea referitoare la dezinfectarea cu spirt medicinal, despre care medicul a spus că nu este eficientă, așa cum este cea cu produsele de curățenie pe bază de clor.
În zilele în care în România se făceau puține teste din cauza absenței încă pe teritoriul țării a aparatelor PCR, Streinu-Cercel s-a asociat cu primarul PSD al Capitalei, Gabriela Firea într-o inițiativă criticată din cauza diferenței de tratament pe care o propunea - 10.000 de bucureșteni să fie testați cu prioritate,cu teste rapide, în fața blocurilor.
Medicul care a consiliat mai toți miniștrii sănătății, încă de pe vremea comunismului.
Adrian Streinu-Cercel a terminat medicina în 1982, iar în 1988 era deja consilier la ministerul comunist al sănătății. Lucra ca medic specializat în boli infecțioase la Spitalul Colentina, la conducerea căruia a și ajuns în 1990. Până la desprinderea Institutului Balș de spitalul Colentina, în 2007, Streinu-Cercel, s-a aflat la conducerea fiecăruia, fie ca manager, fie ca director științific. Acum, este managerul Institutului Matei Balș.
În paralel, Streinu-Cercel, care s-a specializat la început în hepatită și, după 90 în SIDA, a urcat treptele academice la Facultatea de Medicină din București, având acum titlul de profesor universitar, conducător de doctorate, a fost șef al cancelariei UMF Carol Davila din București, șef al Senatului universității de medicină și farmacie, iar în plină pandemie de coronavirus a candidat la funcția de rector al UMF București, însă a pierdut competiția.
Tot în același timp, a avut răgaz, între conducerea celor mai mari spitale de boli infecțioase din țară și completarea titlurilor academice, fiind autor al peste 200 de lucrări, să fie și secretar de stat în Ministerul Sănătății sau consilier al ministrului în timpul guvernărilor PNL și PSD.
Cel mai scurt mandat de secretar de stat la Ministerul Sănătății a fost în 2009, când, în noiembrie, la o lună de la numire, a propus cumpărarea de vaccinuri împotriva gripei porcine, în condițiile în care Institutul Cantacuzino era unul dintre cei opt producători europeni, iar România avea în stoc peste 1 milion de doze. Ce a determinat demisia sa a fost însă o declarație potrivit căreia „un scenariu cu 20.000 de morți de pe urma gripei porcine este unul minimal, un mizilic”. Estimarea sa, care s-a dovedit eronată, a fost criticată de președintele de la acea vreme, Traian Băsescu. A urmat demisia. Tot gripa porcină i-a adus lui Streinu-Cercel și un proces cu familia actorului Toni Tecuceanu, care a murit din cauza unei bacterii din spitalul condus de Streinu-Cercel, în timp ce medicul s-a grăbit să anunțe că actorul ar fi fost victimă a gripei porcine. Familia a câștigat procesul.
În vara lui 2006, când epidemia de gripă aviară amenința omenirea, iar Streinu-Cercel era secretar de stat la Ministerul Sănătății a estimat din nou greșit efectele gripei nou-apărute. A spus că vor muri 2 milioane de români și vor fi infectați peste 4 milioane. Din nou, vaccinurile erau preocuparea sa, propunând cumpărarea de substanțe necesare pentru producerea acestora.
Și în cazul Colectiv, medicul cu reputație în România a fost contrazis de realitate. A afirmat că supraviețuitorii incendiului, care au murit după aceea, nu ar fi fost victime ale bacteriilor nosocomiale.
Conflicte de interese ale lui Streinu-Cercel, reclamate de ANI
În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.
Despre presupuse conflicte de interese ale medicului scris și Rise Project, care a investigat finanțarea Fundației private Matei Balș, condusă de Streinu-Cercel, de către companii ale industriei pharma, producătoare de medicamente pentru boli infecțioase. Potrivit Rise Project ar fi vorba despre 2 milioane de euro.
O altă investigație a Rise Project a documentat prezența uneia dintre cele două fiice ale lui Streinu-Cercel între cei care au prezentat conferințe plătite de industria pharma.
Adrian Streinu-Cercel are două fiice, Anca Streinu-Cercel și Oana Săndulescu, ambele medici specializați în boli infecțioase, ambele angajate la Institutul Matei Balș, ambele conferențiare la catedra de boli infecțioase a Universității Carol Davila, unde tatăl lor este profesor universitar, ambele cu doctorat luat sub coordonarea tatălui. Ambele sunt coautoare cu tatăl lor la mai multe lucrări științifice și fac parte din conducerea unor filiale din România ale unor publicații medicale străine, unde Adrian Streinu-Cercel a fost șef.
În luna martie, controversatul om de afaceri Gigi Becali a anunțat că a donat Spitalului Matei Balș 100.000 de euro, la apelul uneia dintre fiicele lui Adrian Streinu-Cercel și, după ce managerul spitalului a făcut o listă cu necesarul, Becali a cumpărat, potrivit propriei declarații, mese, scaune, televizoare, măști și echipamente de protecție.
Declarația de avere a lui Adrian Streinu-Cercel, completată în mai 2019, arată că într-un an calendaristic, medicul care conduce institutul Balș, predă la Facultatea de Medicină și face parte din consiliul experților pentru pandemia de coronavirus a câștigat într-un an calendaristic 385.996 lei din trei salarii și două activități independente (proprietate intelectuală și comerciale)
Facebook Forum