Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București sunt singurele două instituții de învățământ superior autohton care au prins un loc între primele 1.000 cele mai bune universități internaționale, ambele ocupând un loc în categoria 801-1000, la fel ca anul trecut, arată QS World University Rankings 2021.
În 2018, România avea în acest clasament cinci universități, însă începând de anul trecut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara nu se mai regăsesc în acest top.
Locul pe care îl ocupă cele două universități în clasamentul global arată, pe de-o parte, slaba finanțare a cercetării în sistemul universitar autohton, lipsa de predictibilitate a finanțării pentru cercetare, dar și calitatea nesatisfăcătoare a cercetării, a explicat, pentru Europa Liberă, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.
„Suntem pe ultimul loc în UE la finanțare, mai ales în acest an, când s-a finanțat mai putin decât oricând altcândva. Fiind pe ultimul loc la finanțarea cercetării, atunci ai rezultatele pe care le ai. Este, în același timp, important să ai o predictibilitate a finanțărilor. În ultimii ani, modul în care a fost finanțată cercetarea în România a fost extrem de discontinuu, prin urmare nu poți să aduci un cercetător extrem de bun din străinătate din moment ce tu nu poți garanta că și anul viitor vei primi finanțare pentru cercetările pe care le face, oricât de meritorii sunt ele. Nefiind predictibilă finanțarea nu poți să formezi cadre de cercetare de primă mână. Pe de altă parte, aceste date arată și un mod nesatisfăcător în care se face cercetarea în România, rădăcina fiind doctoratul. Dacă doctoratura se face de proastă calitate, tot restul cercetării, care porneste de la doctorat și se bazează pe doctorat, este de proastă calitate”, a explicat Mircea Miclea.
Fostul ministru al Educației subliniază că ar fi fost nevoie de o evaluare a doctoratelor, dar și de un clasament al universităților locale, astfel încât finanțarea să fie direcționată numai acolo unde se înregistrează performanță.
În topul realizat de QS World University Rankings, mai bine poziționate decât România sunt și universități din Kazahstan (149), Iran (409) sau Georgia (601-650).
Dincolo de problema finanțării și a calității cercetării, Mircea Miclea atrage atenția că „un viciu de fond al universităților din România” este faptul că, „din păcate, după 1990 s-au dezvoltat după un model ceaușist. Ceușescu a avut un model numit societate socialistă multilateral dezvoltată, adică să facem de toate pentru că ne pricepem la toate, în loc să ne dezvoltăm intensiv în punctele noastre forte și să lucrăm doar cu acelea pentru a ajunge la nivel mondial cu ele”.
Această strategie a dat naștere prea multor specializări, care nu au fost acoperite de un număr suficient de cadre didactice, în loc să vizeze doar câteva arii considerate de excelență, așa cum au făcut marile universități, mai explică fostul ministru al Educației.
Top 10, dominat de Statele Unite și Marea Britanie
Clasamentul international este condus de Massachusetts Institute of Technology (MIT), din Statele Unite, care ocupă prima poziție pentru al nouălea an consecutiv.
Următoarele locuri sunt ocupate tot de universități din Statele Unite, astfel: Stanford, Harvard și California Institute of Technology (Caltech). Locul al cincilea îi revine Universității Oxford, din Marea Britanie, care devine astfel instituția de învățământ superior din Europa cel mai bine poziționată în topul internațional.
Locul șase ii revine ETH Zurich – Institutul Federal Elevțian al Tehnologiei (Elveția), fiind urmat de Universitatea Cambridge și Imperial College London, ambele din Marea Britanie. Locul al nouălea este ocupat de Universitatea din Chicago (Statele Unite), iar pe locul zece se găsește UCL (Marea Britanie).
Cu toate că numărul studenților europeni și non-europeni care vin să studieze în Marea Britanie a crescut de la 436.000, în 2014-2015, la peste 455.000 în 2018-2019, există percepția că Marea Britanie devine o destinație din ce în ce mai puțin popular, potrivit The Pie News.
„Investițiile, capacitatea de predare ar putea ajuta sectorul de învățământ superior britanic și să îl ajute să își recâștige terenul pierdut”, a precizat directorul de cercetare al QS, Ben Sowter, în condițiile în care aproape trei sferturi dintre universitățile britanice și americane au avut rezultate mai slabe decât în clasamentul de anul trecut.
În top 50 mai sunt prezente cinci universități din Australia, în timp ce universitățile din Asia au o prezență record în clasamentul din acest an. Mai bine de un sfert din primele 100 de universități vin din Asia, cea mai bine plasată fiind Universitatea Națonală din Singapore, ocupanta locului 11.
Universitățile din regiune, mai bine plasate decât cele din România
Universitatea Charles din Cehia, prima universitate înființată în Europa Centrală, ocupă locul 260. Republica Cehă este prezentă în clasament cu alte nouă universități.
Polonia, de pildă, are, în clasamentul QS World University Rankings, 15 universități, cea mai bine cotată fiind Universitatea din Varșovia, situată pe locul 321.
Universitatea din Szeged este considerată cea mai bună din Ungaria, fiind plasată în intervalul 501-510, dar țara vecină are în clasament opt instituții de învățământ superior.
Bulgaria are în top o singură universitate, pe cea din Sofia, și ea mai bine plasată față de cele două universități române prezente în clasament. Universiatea din Sofia ocupă un loc în intervalul 601-650.
QS World University Rankings a luat în calcul o mie dintre universitățile cele mai prestigioase din lume și le-a clasificat în funcție de șase criterii: reputația respectivei instituții în mediul academic și în rândul angajatorilor, numărul de studenţi, numărul de citări pentru facultăţi, facultăţi internaţionale şi studenţi internaţionali.
Facebook Forum