Un raport al Amnesty International despre încălcarea drepturilor omului în timpul implementării măsurilor împotriva Covid-19 în Europa semnalizează și mai multe cazuri din România în care comunitatea romă a căzut victimă unor intervenții brutale a forțelor de ordine.
Organizația arată că, în timpul stării de urgență, ONG-urile și presa au semnalat mai multe cazuri de folosire nelegală a forței precum și de rele tratamente aplicate unor membri ai comunității rome de către poliție. Este cazul și a scrisori deschise înaintată guvernului de către Romani-CRISS și Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România în care sunt semnalate mai multe probleme.
Un caz care a atras atenția Amnesty International este cel din 18 aprilie din localitatea giurgiuveană Bolintin Vale când poliția a fost filmată în timp ce brutaliza opt persoane de etnie romă ce erau deja încătușate și întinse pe jos. Romani-CRISS a semnalat că poliția a avut un tratament brutal și față de un copil de 13 ani în timpul respectivei intervenții, iar, după incidentele respective, numeroase persoane au preferat să doarmă pe câmp de frica unei noi intervenții a poliției.
Ca urmare a presiunii publice generate de apariție în presă a imaginilor cu violența poliției, procurorii au deschis o anchetă penală, iar Ministerul Afacerilor Interne l-a demis pe șeful poliției din Bolintin-Vale, care a și condus operațiunea.
Centrul European pentru Drepturile Romilor s-a arătat îngrijorat de existența mai multor astfel de cazuri de violență a poliției împotriva comunității rome în contextul măsurilor din starea de urgență.
Raportul Amnesty International mai menționează detașarea de forțe impresionante de forțe de ordine și de capabilitate de intervenție în comunități descrise drept unele cu „grad ridicat de infracționalitate, comunități cu persoane care s-au întors recent din străinătate și sunt cunoscute pentru activități infracționale". Datele oficiale arată că aceste comunități sunt unele cu un procent ridicat de romi printre rezidenți.
Raportul mai arată că deși șeful Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale a dat asigurări că tactica și natura intervențiilor se va axa pe„răspuns gradual și proporționalitate", cu toate acestea șeful de cabinet al ministrului, Traian Berbeceanu, a afirmat că „la violență se răspunde cu violență".
Un alt caz semnalat vine din 30 aprilie când activiștii pentru drepturile omului au acuzat că, în timpul unei intervenții în cartierul bucureștean Ferentari, poliția a folosit disproporțional forța făcând uz de gaze lacrimogene în interiorul unui bloc ceea ce a provocat mari probleme locuitorilor. Mai mult, unul din polițist a dorit să tragă și un foc de avertisment, dar a fost oprit de un coleg. Conform regulamentelor internaționale, iritanți chimici, precum gazul lacrimogen, nu pot fi folosiți în spații închise.
La nivel global, raportul Amnesty International arată folosirea unor restricții disproporționate privind libertatea de mișcare care au vizat selectiv grupuri minoritare etnice sau refugiați, solicitanți de azil și migranți, fără dovezi că reprezintă o amenințare întemeiată pentru sănătatea sau securitatea publică, fapt ce a impuso sarcină inutilă și disproporționată pentru acest grup ceea ce reprezintă discriminare.
