„Obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național este neconstituțională, fiind încălcate prevederile art.111 alin.(1) și art.138 alin.(5) din Constituție. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”, transmite CCR într-un comunicat remis presei marți.
Pe scurt, legislativul a intrat peste puterea executivă iar inițiatorii legii nu au prezentat sursele de finanțare.
Actul normativ stabilea coeficienţii minimali de ierarhizare salarială pentru personalul din economia națională, corespunzător cu nivelul de calificare, pentru acele sectoare de activitate fără contracte colective de muncă, fără legi speciale privind salarizarea sau fără contract colectiv de muncă la nivel de unitate.
Numai că proiectul introducea o grilă de salarizare care instituia 11 noi salarii minime, în funcție de studii și postul ocupat, în loc de cele trei salarii minime din prezent - cel pentru cei fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru angajații din construcții.
Proiectul a fost inițiat de fostul ministru PSD al Muncii, Marius Budăi, și de 37 de parlamentari PSD, PNL, ALDE, USR și UDMR.
Coeficienții corespundeau unui anumit grad de școlarizare, pornind de la 1, pentru muncitorul necalificat salariul minim uzual, de bază, și ajungea până la 11, ceea ce înseamna un coeficient de 2,0 (2, X 2.230 lei salariului minim normal, pentru necalificați = 4.460 de lei brut), acordat pentru persoanele care și-au luat doctoratul în activitatea pe care o desfășoară. Un absolvent de studii superioare ar fi avut un salariu minim brut de bază de 1,7 x2.230 – adică 3.791 lei brut, iar un absolvent de master – 4.014 lei.
„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizării excesive a grilei de salarizare”, spunea inițiatorul legii, care nu indica și sursele de finanțare.
La momentul adoptării sale, s-a considerat că adoptarea legii încalcă principiul separației puterilor în stat, pentru că stabilirea salariului minim este atribuția puterii executive, nu a legislativului.
