Simona Pârvu, numită la conducerea Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în noiembrie anul trecut, explică în interviul pentru Europa liberă că, dacă trendul crescător al cazurilor noi de Covid se va mentine în următoarele două, trei săptâmâni, secțiile de terapie intensivă vor fi supraaglomerate și se va ajunge în situația Italiei.
Măsuri restrictive, carantinarea unor focare și obligativitatea purtării măștii și în aer liber, au fost luate de abia în ultima săptămână. ”Poate ar fi fost mai bine dacă reușeam să instituim măsurile mai devreme, însă nici acum nu este prea târziu”, spune Simona Pârvu.
Rata de trasmitere a virusului e destul de ridicată, între 1 și 1.1, ceea ce înseamnă că numărul cazurilor zilnice crește, iar dintre acestea, între 2 și 5% ajung la secția de terapie intensivă. Mai exact, ”la o medie de 1.100 cazuri pe zi, la ATI ajung între 20 și 50 de bolnavi.”
”Din păcate, dacă ne menținem pe acest trend numărul de decese va rămâne crescut”, spune Simona Pârvu. În acest moment, România ocupă primul loc în Europa la numărul deceselor din ultimele 14 zile la suta de mii de locuitori
Europa liberă: S-au înmulțit avertismentele din partea autorităților că în următoarele săptămâni ne așteaptă un scenariu de tip Italia/Spania. Ce ar trebui să se întâmple pentru asta?
Simona Pârvu: ”În fapt, s-a întâmplat deja de acum câteva săptămâni, de când nu se mai respectă măsurile pe care autoritățile le-au cerut și au avertizat că nerespectarea lor va duce la creșterea numărului de cazuri. În acest moment, avem o rată de transmitere de 1-1.1, asta înseamnă că fiecare persoană care este confirmată îmbolnăvește o altă persoană. Cifra pare mică, dar, de exemplu, la 7.000 de persoane infectate putem avea alte 7.700 de infectați. Deci, numărul crește zilnic și vom ajunge cât de curând în scenariul Italia dacă măsurile de purtare a măștii, distanța între persoane și spălatul mâinilor continuă să nu fie luate în serios de populație.”
Europa Liberă: Cât de gravă e situația în acest moment, e scăpată de sub control?
Simona Pârvu: ”Nu putem spune că situația este scăpată de sub control, însă este clar îngrijorătoare, pentru că avem un număr mare de forme medii și grave care au aglomerat deja spitalele, în special secțiile de ATI. Ceea ce ne îngrijorează este că vom ajunge să nu putem asigura, prin infrastructura sanitară, tratamentul pentru pacienții gravi.”
Europa liberă: Care este procentul celor care ajung la ATI din numărul îmbolnăvirilor zilnice?
Simona Pârvu: ”În contextul în care avem o medie zilnică de 1000- 1100 de cazuri, iar datele statistice de până acum ne arată că între 2 și 5% ajung la secția de terapie intensivă, se poate previziona că între 20 și 50 de persoane ajung zilnic în ATI. Asta înseamnă o supraaglomerare a acestor secții, având în vedere că o persoană bolnavă rămâne în ATI pe termen lung, între 10 și 20 zile. Așadar, numărul de paturi, care este finit, se va ocupa. Aceasta este cea mai mare problemă.”
Europa liberă: În ce interval de timp s-ar putea ajunge la această supraaglomerare a secțiilor de ATI?
Simona Pârvu: ”În două, trei săptămâni se va ajunge la această situație dacă măsurile nu vor fi aplicate. Dacă populația înțelege și va aplica măsurile de distanțare și va purta mască, dar și ca urmare a restricțiilor care au fost impuse în anumite zone, sperăm să nu ajungem în situația Italiei și numărul de cazuri să înceapă să scadă.”
Europa liberă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor dă pentru România niște indicatori care o plasează pe primul loc în Europa la numărul deceselor din ultimele 14 zile la suta de mii de locuitori și pe locul doi în ce privește cazurile noi. Ar trebui să ne îngrijorăm și mai mult?
Simona Pârvu: ”Suntem într-un trend crescător față de toate statele europene, doar Luxemburg are un indicator mai mare. Numărul deceselor a crescut în ultimele două săptămâni pentru că a crescut și numărul celor care ajung în ATI, pe fondul creșterii numărului de cazuri confirmate. Lucrurile sunt legate. Din păcate, dacă ne menținem pe acest trend numărul de decese va rămâne crescut.”
Europa liberă: Credeți că măsurile restrictive care au fost luate în ultima săptămână ar fi trebuit introduse ceva mai devreme?
Simona Pârvu: ”Ar fi fost bine dacă populația ar fi înțeles că aceste măsuri sunt absolut necesare. Din păcate, promovarea teoriilor conspirației și acel vid legislativ de două săptămâni în care autoritățile nu au putut să carantineze și să izoleze cazurile suspecte și cele confirmate ne-au adus în această situație. Poate că ar fi fost mai bine dacă reușeam să instituim măsurile mai devreme, însă nici acum nu este prea târziu. Sper să fie aplicate și populația să înțeleagă că aceste măsuri ne ajută la limitarea răspândirii infecției Covid.”
Europa liberă: Ce explicație aveți pentru acest curent negaționist și conspiraționist? De ce a prins atât de mult?
Simona Pârvu: ”Nu a prins doar în România, a prins și în alte state europene. Nu pot să-mi explic cum anumite persoane nu cred în existența virusului, în condițiile în care avem un număr mare de cazuri grave, în condițiile în care au văzut ce s-a întâmplat în Italia, în Spania, au văzut imaginile de acolo, în momentul în care situația era una tragică.”
Europa liberă: Fac față Direcțiile de Sănătate, pentru că la nivelul acesta pare să fie cealaltă mare problemă a sistemului?
Simona Pârvu: ”Direcțiile de Sănătate Publică sunt sufocate și mai mult în urma apariției Legii carantinei. Trebuie să facă și să emită foarte multe documente, mă refer la deciziile de izolare, de carantină și, evident, întâmpinările în instanță, dacă ele sunt contestate.
În plus, e activitatea curentă, de anchete epidemiologice, de raportare a numărului de cazuri de izolați, de confirmați. Cu cât crește numărul de cazuri, cu atât DSP-urile sunt mai aglomerate. Personalul a fost insuficient de la început și este insuficient în continuare. Acum poate realizăm că aceste DSP-uri sunt baza la nivel local în domeniul sănătății și avem nevoie de un personal foarte bine pregătit, cu specialiști. Au fost detașați în această perioadă medici rezidenți și de medicină școlară. La Direcția de Sănătate București, ieri s-au prezentat în jur de 90 de medici de medicină școlară. Problema rămâne în continuare și ar fi de dorit ca în perioada următoare, în anii care vin, să pregătim mai mulți specialiști în domeniul prevenției, medici epidemiologi, infecționiși, de sănătate publică.”
Europa liberă: Situația din căminele de bătrâni se agravează de la zi la zi. Europa liberă a dezvăluit cazul de la căminul din sectorul 1 al Capitalei, devenit focar de Covid, dar nu e singurul. Aveți o situație cu numărul de rezidenți infectați și căminele unde sunt focare?
Simona Pârvu: ”În acest moment, Institutul de Sănătate Publică nu are o analiză finalizată a focarelor din centrele rezidențiale, lucrăm la colectarea acestor date. Mulți doresc să cunoască aceste date, însă numărul crescut de noi cazuri, volumul mare de muncă din ultima vreme nu ne-au permis să avem analiza la zi. Faptul că am introdus testarea obligatorie la două săptămâni a ținut totuși sub control apariția focarelor în centrele care au respectat metodologia de testare.”
