Există temerea, confirmată de mai mulți magistrați din sistem, că Dosarul 10 august s-ar fi tergiversat în mod intenționat și că există anumite interese ca această tactică să se aplice și în viitor.
Miza anchetei ar trebui să fie găsirea celor responsabili pentru reprimarea protestului organizat de diaspora pe 10 august 2018: adică cei care au dat ordinele și cei care le-au aplicat.
Nu ar fi vorba doar despre liderii politici care au decis pe 10 august 2018 reprimarea protestului din fața guvernului: Viorica Dăncilă, prim-ministra de la acel moment, ministra ei de interne, Carmen Dan, și Liviu Dragnea, fostul lider PSD. Ar fi în discuție, mai degrabă, șefii diferitelor instituții de forță, inclusiv servicii secrete, care și-au oferit ajutorul sau care au răspuns apelului politic lansat. Sunt, de asemenea, diferite personaje, parte a acestor instituții de forță, care, pare- se, au fost în Piața Victoriei când a început reprimarea manifestației și care ar trebui protejate.
Lucrurile nu sunt limpezi pentru că procurorii nu au vrut să scoată la lumină tot ceea ce s-a întâmplat în seara zilei de 10 august 2018, cu toate că există multe imagini neexploatate și foarte mulți martori, care n-au fost interogați ca la carte, sau care, pur și simplu, au fost ignorați. Pe de altă parte, găsirea ”peștilor mari” se putea face din aproape în aproape, prin interogarea ”acarilor păuni”, adică a jandarmilor cu grade mici, care apar în imagini violente și care puși în fața perspectivei trimiterii în judecată și a unui proces care s-ar putea încheia cu o condamnare mare, să facă mărturisiri în defavoarea șefilor care le-au dat comenzile.
În orice caz, cheia rezolvării acestui dosar au avut-o trei persoane la care se mai adugă cel puțin un responsabil moral, ne-au spus mai mulți oameni din sistem. Toți aceștia ar trebui să răspundă pentru ceea ce ar putea fi o sabotare a anchetei:
1)-Doru Gabriel Stoica, procurorul de caz, șeful Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din DIICOT, care a cerut „modele de soluții de netrimitere în cauze penale” în dosarele cu jandarmi. Stoica e un procuror discret, „orgolios”, „patriot” și „foarte apropiat de servicii”, după cum ne-a spus o sursă bine informată, care pune însă această apropiere pe seama „naturii funcției pe care o are” și a colaborării nemijlocite pe care e nevoit să o aibă cu SRI. Stoica ar fi primit acest dosar datorită profilului pe care îl are și al afinităților manifestate în cariera lui de până acum. Și felul în care a administrat dosarul nu i-a dezamăgit pe cei care l-au sprijinit până acum.
2)-Giorgiana Hosu, procuroarea șefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care a lucrat la dosar și care sub presiune publică și-a infirmat propria soluție de clasare a dosarului 10 august și a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie. Șefa antimafia din România, propulsată în acest fotoliu de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și de președintele Klaus Iohannis pare să aibă mari vulnerabilități: un soț fost polițist trimis în judecată într-un caz de trafic de influență și prieten cu omul în alb care a dirijat jandarmii, colonelul de Jandarmerie Cătălin Paraschiv, pe 10 august 2018 plus o mamă de 80 de ani care făcea afaceri cu o firmă offshore.
CSM i-a respins candidatura șefia DIICOT fiindcă nu are „capacitatea de a oferi soluții concrete pentru gestionarea problemelor specifice ce decurg din exercitarea funcției manageriale”, nu are „capacitate de argumentare” și a dovedit că prezentarea obiectivelor din proiect „nu rezultă dintr-o analiză aprofundată a problemelor și nevoilor Direcției ci doar dintr-o enumerare a unor idei general valabile”.
3)-Gabriela Scutea, șefa Parchetului General, care a acceptat tot ceea ce s-a întâmplat la DIICOT fără să intervină, ca și cum Dosarul 10 august nu era și responsabilitatea ei. Scutea a terminat facultatea de la Sibiu în 1995 și, în 2012, pe vremea când era adjunct Codruței Kovesi în fruntea Parchetului General, s-a înscris la Academia Națională de Informații, de pe lângă SRI, într-un program postuniversitar, despre care a spus ulterior că „sunt lucruri de nișă care nu strică” și că „a cochetat și atunci în 2012 cu acele cursuri”, pentru că se gândea la „viitorul” ei, care ar fi putut avea legătură cu DIICOT.
Poate că astfel de declarații i-au determinat pe mai mulți colegi de a-i șefei Parchetului General să ne spună sub protecția anonimatului că Gabriela Scutea pare apropiată de SRI.
În perioada guvernării PSD, a fost secretar de stat la ministerul Justiției, condus atunci de Florin Iordache, chiar în perioada în care a fost adoptată vestita Ordonanță de Urgență 13 din 2017. O prezență bizară în acea configurație politică, mai ales după ce Scutea lucrase mai mulți ani cu Laura Codruța Kovesi.
În februarie, CSM i-a respins candidatura la șefia Parchetului General, sugerând cumva că nu are capacitatea să conducă o instituție atât de complexă și că nu a știut să răspundă la întrebările concrete care i-au fost puse.
Un al patrulea responsabil pentru trenarea Dosarului 10 august, care tinde să devină, la fel ca Revoluția și Mineriada, un dosar istoric, este chiar președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a ținut cu tot dinadinsul să le numească pe Scutea și pe Hosu la conducerea principalelor parchete, în ciuda verdictelor date de Consiliul Superior al Magistraturii și a vulnerabilităților din biografiile lor și în pofida informațiilor venite din presă. Iohnnis a spus la începutul anului, fără să argumenteze, însă, că avizele CSM i s-au părut „parțial destul de superficiale”.
De altfel, după ce a câștigat al doilea mandat, Iohannis nu a mai fost deranjat nici de Secția Specială, care pare să funcționeaze pe mai departe după protocolul politic conceput de PSD, nici de stagnarea de la DNA și nici de felul în care procurorii pe care i-a numit se joacă de-a clasarea cu Dosarul 10 august.
Klaus Iohannis a părut mulțumit chiar din prima fază în care liderii jandarmilor scăpau basma curată. Președintele nu mai e văzut ca un reformator printre magistrați, ci mai degrabă ca cineva care e satisfăcut cu pașii mici și cu anumite compromisuri care se fac în favoarea PSD.
Răspunsurile publice ale președintelui la întrebările puse de G4media în legătură cu eventuala revocare a Georgianei Hosu de la șefia DIICOT, așa cum a făcut anul trecut cu Felix Bănilă în cazul Caracal, având în vedere că aceasta putea invalida ordonanța de clasare a dosarului 10 august, care conținea soluții contradictorii, președintele Klaus Iohannis s-a eschivat:
„Nu cred că vă așteptați de la Președintele României să vă lămurească în detalii de procedură, chit că ele sunt cunoscute. Dacă cineva a greșit în această procedură, atunci sunt convins că Ministerul Justiției sau CSM-ul vor sesiza aceste chestiuni, se va face o verificare, care pe urmă va duce eventual la un demers de tip administrativ”
Între timp, doi dintre avocații celor care au avut de suferit în urma reprimării manifestației de la 10 august spun că pregătesc actele pentru CEDO, dat fiind contextul intern.
