PSD și-a schimbat optica după congres și a amânat votul asupra moțiunii de cenzură în luna septembrie, după ce a prelungit sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru ca moțiunea să se discute în această săptămână. Surse social-democrate au declarat pentru Europa Liberă că nu a fost stabilită încă data la care PSD să propună dezbaterea moțiunii, care, în cazul în care este votată, cade Guvernul Orban.
Potrivit informațiilor Europei Libere, este posibil ca termenul pe care PSD îl va propune în forurile parlamentare de conducere (Birourile permanente) să fie 4 sau 14 septembrie, înainte de alegerile locale.
În cadrul ședinței de marți a conducerii nou-instalate la congresul de sâmbătă, reperul a fost verdictul Curții Constituționale, care a fost sesizată de Guvernul Orban pentru a se pronunța în privința procedurii folosite de social-democrați - o depunere a moțiunii într-o sesiune și dezbaterea ei în altă sesiune, precum și oportunitatea de a pune problema căderii unui guvern în timpul unei sesiuni extraordinare.
Cum judecătorii CCR își încheie vacanța la începutul lunii septembrie, iar Guvernul și Parlamentul trebuie să-și trimită punctele de vedere pe 1 septembrie, pare plauzibil ca moțiunea să fie supusă votului în primele două săptămâni ale lunii septembrie.
Strategia cu ochii pe calendar
PSD amână dezbaterea moțiunii de cenzură și pentru că nu a ajuns încă la o înțelegere cu ProRomânia, UDMR și ALDE.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-un interviu pentru adevărul.ro, că formațiunea sa va stabili în ziua votului dacă va vota sau nu moțiunea de cenzură depusă de PSD.
„Avem o mie de motive să dăm jos Guvernul. Trebuie să ne gândim. Nu vrem să fim victime colaterale din punct de vedere politic într-un război care nu este războiul nostru. (…) Noi vom lua o decizie extrem de raţională”, a spus liderul Uniunii, confirmând poziția tradițională a formațiunii sale - merge mereu în tabăra care îi asigură stabilitate în cercurile de decizie politică.
Cei de la PSD ar dori ca, în cazul în care adună voturile necesare pentru a determina căderea Guvernului, impactul să fie cât mai aproape de 27 septembrie, data scrutinului și să influențeze alegerile locale, în condițiile în care pandemia a limitat întâlnirile cu alegătorii, iar desfășurarea campaniei se bazează pe imagini - la televizor, în presa online și pe afișajul stradal.
De cealaltă parte, liberalii își numără posibilele voturi, însă după cum afirmă surse din tabăra puterii, este luată în calcul varianta intrării în alegerile locale cu un guvern interimar condus de Ludovic Orban.
O strategie finală încă nu este adoptată de PNL, urmând ca negocierile cu alte partide decât USR - singurul care a anunțat că nu va vota moțiunea de cenzură - să aibă loc după o discuție și cu președintele Klaus Iohannis.
PSD are după afilierea parlamentarilor ALDE la grupul PSD - 209 voturi, la care s-ar adăuga 21 de parlamentari PRO România, în total 230 de voturi. Mai există 20 de parlamentari nefiliați (13 la Senat și 7 la Camera Deputaților).
De partea cealaltă, Ludovic Orban poate negocia cu ProRomânia și neafiliații, având de partea sa USR
Ce urmează după moțiune
Una dintre variante este cea amintită mai sus, cu guvern interimar PNL, condus de Ludovic Orban, o situație cu care România a traversat mai multe rânduri de alegeri din 2009 încoace.
După alegerile locale însă, negocierile politice vor fi mult mai dificile, de vreme ce se intră în linie dreaptă pentru scrutinul parlamentar. Cum rata de răspândire a pandemiei sau începerea școlilor nu pare să intre în calculele politicienilor aflați în campanie, cel mai previzibil este scenariul în care PSD va solicita un guvern de uniune națională, condus de un tehnocrat, în vreme ce PNL va încerca formarea unei majorități care să-i susțină un nou guvern liberal. Miza este doar de discurs electoral, pentru că ecuația are două imponderabile - ierarhia și procentele pe care le va indica rezultatul alegerilor, pe de o parte, precum și persoana pe care Klaus Iohannis o va desemna să formeze un nou guvern.
Nu există încă un indiciu asupra acestui ultim aspect, în condițiile în care președintele Iohannis a stârnit rumoare în rândul politicienilor când a răspuns că „nu știe încă” la întrebarea referitoare la desemnarea lui Lodovic Orban, din nou, ca prim-ministru, în cazul în care moțiunea trece.
