Calomnia și minciuna, agresivitatea verbală și chiar fizică, nu sunt o noutate în campaniile electorale din România. Fiecare rundă de alegeri a avut partea ei consistentă de ”murdărie”. Localele din 2020 nu se abat de la o regulă, care a funcționat până acum mai mult în campaniile pentru alegerile prezidențiale. Este o premieră și un ”experiment” care se face la locale, ”ar putea să ne ajute să scăpăm de abjecție din politică sau să le dea apă la moară în funcție de rezultatul alegerilor”, spune pentru Europa liberă sociologul Ovidiu Voicu.
Cel mai importantă confruntare a acestor alegeri se dă în Capitală, între Nicușor Dan și Gabriela Firea, rezultatul de aici fiind tradițional considerat a-l prefigura pe cel de la parlamentare.
Acesta este motivul pentru care atacurile la adresa lui Nicușor Dan și a partidului din care a provenit, USR, ies din registrul obișnuit și se înscriu în ciclul ”campaniilor murdare” care au rămas în memoria publică prin nivelul jos la care au ajuns.
Încă din precampanie, Nicușor Dan, candidatul susținut de PNL și USR-PLUS, a intrat în vizorul PSD, care a ieșit la atac, la propriu nu doar la figurat. Mai exact, cu echipamentul din dotare: dulapuri, mașini de gunoi și viceprimarul Aurelian Bădulescu. Profitând de faptul că Nicușor Dan își ținea conferințele de presă în aer liber, pe motiv de pandemie, Bădulescu luase obiceiul să se prezinte la fața locului și să le întrerupă. Nefiind cel mai elegant personaj din PSD, rezultatul era un circ, care făcea înconjurul televiziunilor. Strategia nu a dat, probabil, rezultatul scontat, pentru că Aurelian Bădulescu, devenit el însuși candidat PSD la sectorul 4, i-a pus capăt.
Astfel de atacuri au părut benigne prin comparație cu ceea ce urmat: referiri mincinoase la viața privată a lui Nicușor Dan și calomnii la adresa USR. Tonul l-a dat Cozmin Gușă, acționar la postul tv Realitatea Plus și membru PSD, care a spus că are informnații că Nicușor Dan ar fi homosexual și i-a cerut acestuia să răspundă.
Ștafeta a fost preluată din mers și dusă pe noi culmi. Persoane din anturajul PSD, mai exact din zona lui Florin Pandele, soțul Gabrielei Firea, au montat și distribuit un video în care apar membrii unei așa-zise echipe de campanie a USR-PLUS, îmbrăcați în blugi mulați și decupați în zona feselor, cu peruci de femeie pe cap și tricouri înscripționate cu siglele celor două partide. Ei sunt huiduiți copios de diverși oameni care le strigă” homosexualilor”, ”golanilor”. USR a protestat împotriva acestei ”murdării”, dezvăluind că înregistrarea clipului s-a făcut în spatele primăriei din Voluntari, iar video-ul a fost distribuit de pe contul unui anume Constantin-Cristinel Iliescu consilier în cadrul Consiliului Local Sector 2, o persoană apropiată de candidatul PSD la Sectorul 2, Dan Cristian Popescu.
Cele două evenimente, aserțiunile lui Gușă și video-ul montat de PSD, nu au fost coincidențe, ci au făcut parte dintr-o campanie care a urmărit să-l discrediteze pe Nicușor Dan și, prin ricoșeu, USR-ul, care s-a plasat pe prima poziție în București la alegerile europarlamentare.
Ovidiu Voicu: Un experiment care ne-ar putea scăpa sau nu abjecții în funcție de rezultatul alegerilor
Nu este prima oară când publicul se confruntă cu asemenea ”abjecții de genul Corneliu Vadim Tudor”, am mai văzut așa ceva, dar în campaniile prezidențiale, nu la locale, spune pentru Europa liberă sociologul Ovidiu Voicu. Este, probabil, vorba de un ”experiment” care se face la alegerile locale și motivul lui poate fi ”disperarea”, încercarea PSD și a strategilor acestuia de a-și ”fideliza prin astfel de metode publicul”, crede Ovidiu Voicu.
Pe de altă parte, astfel de campanii nu au avut până acum succesul scontat, și-au ratat ținta. Dar a fost vorba de alegerile prezidențiale, care sunt în două tururi, nu de locale, care sunt într-unul singur, atrage atenția Voicu.
”De ce cred strategii din spatele PSD că ar putea avea succes? Un posibil răspuns este că sunt campanii disperate, au ajuns în zona aceasta pentru că nu mai au ce să spună despre adversari și încearcă măcar așa să-și fidelizeze un public. Un alt răspuns este că nu au fost încă testate într-un context electoral prost gândit legislativ. La aceste alegeri locale avem un vot pentru primari într-un singur tur, or, dacă primarul în funcție își fidelizează, folosind astfel de metode, o parte din electorat, câștigă.
Succesul se măsoară altfel acum, la campania prezidențială trebuia să ai 50% ca să câștigi din primul tur, la locale poți să câștigi și cu 30%. Într-un tur doi riscai să îndepărtezi mai mult decât să atragi prin tipul ăsta de campanie. Dar dacă printr-o astfel de campanie și pe fond de pandemie reușesc să determine să stea acasă un pic dintre votanții adversarului și să fidelizeze o parte din electoratul propriu, pe care l-ai pregătit pe diverse canale media cu același tip de discurs mizerabil, poți să câștigi. S-ar putea ca acest tip de experiment făcut și la locale să ne ajute să scăpăm de abjecție din politică sau să le dea apă la moară în funcție de rezultatul alegerilor”, spune pentru Europa liberă Ovidiu Voicu.
Cum lupta pentru București se apropie de faza finală, iar calomniile cu homosexualitatea nu au avut trecere la electorat, dovadă sondajele de opinie în care Nicușor Dan este poziționat înaintea Gabrielei Firea, PSD a trecut în altă etapă: cea a stenogramelor, înregistrărilor, acuzelor de ”mafiotism”și plângerilor penale.
Nicușor Dan nu este singurul candidat supus unei campanii denigratoare. Lui Clotilde Armand, candidata PNL-USR-PLUS la Sectorul 1, adversarii politici i-au dedicat o pagină specială pe Facebook, infractoriada, care abundă de calomnii. La fel a pățit și candidatul la sectorul 2, Radu Mihaiu, și Ciprian Ciucu, candidat la sectorul 6. ”Toate arată o strategie venită din zona PSD București împotriva candidaților considerați cu șanse”, spune Ovidiu Voicu.
Lunga tradiție a campaniilor murdare
În 1990, în 28-29 ianuarie, imediat după revoluția care a dus la căderea comunismului, Bucureștiul a fost zguduit de prima venire a minerilor. Chemați de Iliescu, președintele FSN, să restabilescă ordinea după un mare miting organizat de partidele istorice, ortacii au devastat sediile Partidului Național Țărănesc (PNT) și ale Partidului Național Liberal (PNL), spunând că au găsit acolo valută și droguri. Muncitorii din București au fost și ei îndemnați să iasă în stradă (”IMGB face ordine”), iar liderul PNT Corneliu Coposu a fost sechestrat în sediul partidului, de unde a fost scos cu un Tab de Petre Roman, premier în guvernul FSN la vremea aceea, acum candidat pe listele PSD de consilieri la București.
Campania electorală pentru primele alegeri libere din România s-a desfășurat pe fondul marelui protest din Piața Universității și a unei manipulări de proporții împotriva partidelor istorice și a liderilor acestora, Ion Rațiu (PNT) și Radu Câmpeanu (PNL), acuzați că vor să vândă țara străinilor, să dea pământul moșierilor și să distrugă industria.
Ion Iliescu a câștigat alegerile prezidențiale cu 85%, iar FSN a obținut 67%.
Atacuri la persoană și lovituri sub centura adversarilor au fost și în campaniile prezidențiale și parlamentare din 1996, 2000 și 2004, dar în memoria publică au rămas cele din 2009 și 2014 prin agresivitatea și murdăria la care s-a ajuns.
Confruntarea din campania electorală din 2009, dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, a fost marcată de calomnii, agresivitate și lovituri în plină figură. Fratele lui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, a fost acuzat că este traficant de arme și muniție, mai exact, că organiza ambalarea și vânzarea de muniție veche taiwaneză, destinată distrugerii, către o grupare teroristă din Angola.
Ziarul "Gardianul" și postul Realitatea TV, deținute de Sorin Ovidiu Vântu, au difuzat un filmuleț în care Traian Băsescu apare lovind un copil la un miting. Scandalul s-a numit "pixelul albastru" - video-ul s-ar fi dovedit a fi prelucrat de Dinu Patriciu, liberal din tabăra lui Crin Antonescu, candidat la prezidențiale.
Mircea Geoană a fost urmărit și filmat în timp ce intra seara în casa aceluiași Sorin Ovidiu Vântu, motiv pentru Traian Băsescu să-l întrebe în dezbaterea finală "V-a plăcut întâlnirea de aseară cu Vântu?"
Traian Băsescu a câștigat alerile cu 50,35%, iar Mircea Geoană a obținut 49,66%. Între cei doi a fost o diferență de doar 70.321 voturi.
În 2014, când s-au confruntat Klaus Iohannis și Victor Ponta, actualul președinte a fost acuzat că este "vânzător de copii" și că a fost implicat în "traficul internațional cu copii". În fapt, Iohannis și soția sa, Carmen, au tradus în engleză actele pentru bunica unui copil român rămas fără ambii părinți care urma să fie adoptat de o familie canadiană. Minciuna ”traficantului de copii”, care pleca de la ideea că Iohannis nu are copii, a fost rostogolită în spațiul public inclusiv de Gabriela Firea.
Alegerile au fost câștigate de Klaus Iohannis cu 54,43%, în timp ce Victor Ponta a obținut 45,56%. Diferența dintre cei doi a fost de 1.024.368 de voturi.
